A început o nouă campanie de cercetări arheologice sistematice la Cetatea dacică Ardeu-Cetățuie
Locație: Cetatea dacică Ardeu - Cetățuie | Oraș: Ardeu
La marginea sudică a satului Ardeu, pe dealul care străjuiește intrarea în sat se găsesc ruinele unei cetăți dacice. A fost mutilată de lucrările pentru exploatarea pietrei de calcar pe parcursul mai multor decenii și a fost siluită în mod repetat de căutătorii de obiecte vechi. Cu toate acestea, prin munca pe care o desfășoară cu migală arheologii, sunt scoase la lumină, an de an, nu doar obiectele, dar și povești uitate demult, odată cu dispariția multor generații.
Dealul și împrejurimile au fost locuite pe parcursul mai multor secole și milenii, însă perioada cea mai bună, cea mai prosperă a locului a fost înregistrată în timpul regatului dac. Atunci a fost și momentul în care dealul a fost amenajat pe baza unui plan elaborat până la nivel de detaliu, în așa fel încât să se transforme într-o reședință aristocratică.
A fost amenajată o cale de acces până pe culmea dealului, a fost construit un „palat” pentru nobilul tarabostes, partea superioară a dealului a fost încinsă cu zid și în interiorul incintei au fost construite case pentru membrii suitei și un atelier complex.
În paralel, sau chiar mai înainte ca dealul să fie amenajat în acest fel, spre sud, la poalele dealului s-a dezvoltat o așezare înfloritoare, unde trăiau membrii obișnuiți ai comunității.
Viața acestor oameni, care au trăit cu două milenii în urmă reprezintă unul dintre obiectele de studiu ale specialiștilor Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva.
Cercetător Consacrat dr. Iosif Vasile Ferencz
Responsabil științific al colectivului de cercetare arheologică sistematică
* * *
Cetatea Dacică Ardeu
Dealul „Cetăţuie” sau „Cetăţeaua” este situat intravilan, pe teritoriul administrativ al satului Ardeu, comuna hunedoreană Balşa, în partea sudică a satului, pe partea stângă a drumului judeţean DJ 705: Geoagiu – Balşa – Almaş – Zlatna. Obiectivul, se află la o distanță de aproximativ 10 kilometri faţă de staţiunea balneoclimaterică Geoagiu-Băi şi la 16 kilometri distanţă de cea mai importantă arteră rutieră din această zonă, respectiv drumul european E 68 DN7). În zonă sunt amplasate mai multe panouri explicative, lucru ce a sporit atractivitatea sitului.
Cetățuia Ardeu
Situl arheologic se află pe versantul răsăritean al Pleşii Mari, paralele cu Cheile Măzii, având în amonte localitatea Ardeu şi Cheile Glodului. Deşi au o mai mică întindere, prin faptul că versantul stâng adăposteşte urme arheologice de o însemnătate deosebită, ceramică preistorică aparţinând culturilor Wietenberg, Otomani, Coţofeni, prima vârstă a fierului, precum şi o importantă fortificaţie dacică continuată în epoca romană şi urmele unei fortificaţii medievale. Situl arheologic cuprinde această înălţime (altitudine maximă 450 m), la care se adaugă „Dealul Judelui”, platou aflat la poalele „Cetăţuii”, precum şi zonele joase, situate la baza dealului, spre sud, până pe malul Văii Ardeului, în locul numit „Gura Cheilor”. La nord şi pe toată latura de vest, dealul este despărţit de înălţimea numită „Cornet”, prin „Cheile Ardeului” – un culoar strâmt, mărginit de pereţi înalţi.
Cele mai vechi urme de locuire aparțin culturii Bodrogkerestur. Descoperirea şi debutul cercetărilor pe suprafaţa acestui sit se datorează primului director al muzeului din Deva: Téglás Gábor, care la sfârşitul secolului al XIX-lea, a desfăşurat o activitate arheologică intensă.
Cele mai vechi urme de locuire aparţin purtătorilor culturii Bodrogkerestur, însă ulterior, a fost locuit de comunităţile Coţofeni şi mai apoi în epoca bronzului, şi prima epocă a fierului când noi comunităţi umane s-au aşezat la poalele dealului şi pe unele dintre terase. În epoca Regatului Dac pe culmea dealului a fost construită o cetate. Prin cercetările arheologice realizate în perioada 2001 – 2015 au fost identificate elemente ale fortificaţiei (zid din piatră locală lipită cu lut), urmele mai multor locuinţe, ale unui „turn locuinţă” (palatul nobilului dac) precum ale unui atelier.
Locuințe și obiecte descoperite pe versanții dealului. Debutul fortificaţiei dacice poate fi plasat în prima parte a secolului I î.Chr. iar sfârşitul în timpul războaielor cu romanii, la începutul secolului al doilea. Pe terasele aflate pe versantul sudic au fost sondate locuinţe aparţinând unei aşezări contemporane cu fortificaţia.
Sporadic apar şi obiecte datând din perioada provinciei Dacia, iar din secolul al IV-lea numărul pieselor este mai mare, însă pentru acest orizont cronologic nu au fost identificate complexe.
Din evul mediu provin o serie de materiale din metal şi ceramică, ce pot fi datate în secolele X-XI, precum şi altele, în secolele XV-XVI. În partea sudică a platoului superior au fost identificate şi urmele unei fortificaţii cu zid din piatră legată cu mortar, ale cărei dimensiuni nu le putem estima în acest stadiu al cercetărilor.
Sursa: https://www.gohunedoara.com/list/viziteaza-in-hunedoara/castele-cetati-hunedoara/geoagiu/cetatea-dacica-ardeu/