Exponatul lunii august 2025: PIESE DIN LUT CU URME DE AMPRENTE DIGITO-PALMARE din aşezarea de Epoca Bronzului de la Veţel – Luncă, jud. Hunedoara

Piese din lut cu urme de amprente digito-palmare
din aşezarea de Epoca Bronzului de la Veţel – Luncă, jud. Hunedoara

În România au fost descoperite câteva sute de piese de lut cu amprente umane sau animale datând din Epoca Bronzului, iar acest tip de artefacte ridică încă multe semne de întrebare. Acestea sunt cunoscute în literatura de specialitate sub denumiri precum „piese cu amprente”, „piese cu impresiuni” sau „fragmente ceramic cu urme de degete” și sunt întâlnite în mai multe situri arheologice din Transilvania, Banat, Crișana dar și în alte regiuni.

Obiecte asemănătoare au fost descoperite și în alte zone ale Europei Centrale și de Est (Ungaria, Slovacia, Serbia, Bulgaria), dar în România a fost inregistrată una din cele mai mari concentrații de asemene piese.
Ca aspect și formă sunt de regulă fragmente de lut ars, de dimensiuni mici și neregulate. Prezintă amprente de degete (ale adulților sau ale copiilor) uneori urme de unghii, impresiunea degetului mare, amprente palmare sau animale. Nici una dintre aceste piese nu este susceptibilă a face parte din vase ceramice și nu sunt modelate cu o funcționalitate evidentă.

În cazul nostru, piesele au fost descoperite în urma cercetării preventive desfăşurată în anii 2018 şi 2020, pentru eliberarea de sarcină arheologică a traseului nou al căii ferate de mare viteză – sectorul Simeria-Arad, care a dus la descoperirea unor aşezări (locuiri) ce s-au succedat în diferite epoci – din eneolitic până în evul mediu, în punctul Luncă de la Veţel, situat în zona haltei C.F.R. Între acestea, din aşezarea aparținând perioadei târzii a epocii bronzului au fost identificate numeroase complexe, unele cu materiale deosebite, provocatoare în privinţa interpretării lor.

Obiectele expuse s-au aflat în conţinutul unui complex adâncit (groapă), din această aşezare. Ele fac parte dintr-un lot de piese modelate din lut, pe care a rămas imprimat negativul amprentelor digitale și palmare ale celor ce le-au realizat.

Piesele, în număr de cca. 200, au fost descoperite în umplutura unei gropi tronconice, într-un strat de pământ cu multă cenuşă din jumătatea inferioară a gropii, precum şi în două ceşti întregi, aflate la acel nivel. Aproape toate sunt întregi (unele s-au fragmentat la momentul cercetării complexului, fiind întregite ulterior). Cele douăcești s-au păstrat integral, una având doar toarta ruptă din vechime. Ele au conținut 43, respectiv 47 de piese și erau astupate în mod intenționat cu pământ. În aceeași groapă s-au găsit şi fragmente ceramice provenite din vase diferite, oase fragmentate de animale, multe cochilii de scoică de râu, lutuială arsă și câteva pietre.

Modelarea pieselor s-a realizat prin presarea între palme, a unor bucăți alungite din lut frământat, astfel că dimensiunile şi formele diferă. Imediat după aceea, au fost bine arse, în mediu oxidant, motiv pentru care amprentele digito-palmare s-au păstrat bine, chiar foarte evidente în unele cazuri.
Fragmentele ceramice din groapa în care au fost depuse, alături de cele două ceşti, ne oferă reperele pentru încadrarea cronologică a complexului în prima etapă a Bronzului târziu, în intervalul secolelor XV-XIV î.d.Hr.

În cursul prelucrării stiințifice a acestor piese au fost formulate o serie de ipoteze privind funcționalitatea lor: resturi de la modelarea vaselor de lut, piese rituale sau votive (legate de protecția copiilor, fertilitate, inițiere, etc.), jucării sau obiecte educative, instrumente de învățare sau „semnături” personale (idea că amprentele marcau apartenența la un individ sau un grup), simbolism (posibil legat de identitate, statut sau relația cu pământul).

Piesele prezentate, sunt în acest moment în cursul analizei criminalistice dactiloscopice efectuate de colaboratorii noştri de la Institutul Naţional de Criminalistică din București prin care se urmăresc o serie de obiective: mecanismul de formare, numărul total al amprentelor existente, definirea detaliilor, natura acestora/zona de proveniență, numărul donatorilor, stabilirea sexului și a vârstei aproximative a donatorilor.

Finalul acestor investigații coroborate cu informațiile arheologice vor aduce date suplimentare despre artefactele prezenate, utilitatea sau semnificația acestora rămân deocamdată un mister parțial.

dr.Antoniu Tudor Marc, dr. Nicolae Cătălin Rișcuța