Proiectul „Un exponat de neratat”: 10 – Cataramă de centură

UN EXPONAT DE NERATAT

Muzeul din Deva este una dintre cele mai vechi instituții de profil din țară. A fost înființat la sfârșitul secolului al XIX-lea. Sediul central este organizat în jurul palatului Magna Curia, monument istoric care impune prin elemente arhitectonice şi stilistice, renascentiste şi baroce.

Foto 1: Palatul Magna Curia, sediul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva (Foto și prelucrare computerizată: Ionuț Codrea)

Pe parcursul unei perioade ce depășește un secol, muzeul devean a adunat colecții valoroase, care cuprind artefacte prețioase, monede, statui și inscripții din piatră, obiecte cu valoare etnografică și pentru științele naturii. Biblioteca adăpostește peste 30.000 de volume, iar colectivul actual al muzeului are atât experiența, cât și maturitatea pentru a desfășura activități la cel mai ridicat nivel profesional.

Începând din luna ianuarie am creat o rubrică lunară pe pagina noastră în cadrul căreia vă propunem să faceți cunoștință cu 12 artefacte mai puțin cunoscute și să aflați povestea fiecăruia, atât cât a putut să fie descifrată de arheologi. Am ales mediul on-line cu speranța că vom putea să venim în întâmpinarea interesului cât mai multor persoane.

În ultima săptămână a fiecărei luni veți face cunoștință cu un astfel de obiect, iar la începutul anului 2026, vom afla cum poveștile se completează pentru a contura secvențe din viața unei comunități.

10 – Cataramă de centură

Am prezentat în episodul anterior al seriei noastre două fibule care au fost descoperite împreună și am subliniat satisfacția pe care o produce descoperitorului asemenea obiecte. Piesa pe care o prezentăm cu acest prilej pare, cel puțin la prima vedere, banală: o verigă din fier. Verigi din fier sau din bronz se numără printre obiectele frecvent întâlnite în inventarele arheologice datând din epoca Regatului Dac. Pentru cele din bronz, am văzut într-un alt episod al relatării noastre că adeseori sunt descoperite și tipare în care erau turnate verigile. Dar prezența ei împreună cu cele două fibule despre care am scris luna trecută, în același context, și o privire atentă asupra detaliilor morfologice ale exemplarului, au avut darul să transforme un obiect banal într-un detaliu vestimentar important. Veriga era, de fapt, … un fragment dintr-o cataramă.

„Cataramele și paftalele sunt piese componente ale unor centuri. În unele cazuri ele au fost descoperite împreună cu centurile cărora le-au fost destinate. În alte cazuri însă, mai ales când este vorba de centuri sau curele din piele, fără alte garnituri, cataramele și paftalele au fost descoperite izolat.” (Aurel Rustoiu, Metalurgia bronzului la daci (sec. II î Chr. – I d. Chr.); Tehnici, ateliere și produse de bronz, București, 1996, p. 117.)

Să vedem ce detalii ne-au atras atenția:

Cataramă din fier (Fig. 2), având formă circulară, cu diametrul exterior de 37,9 mm și cel interior de 29,74 mm. Grosimea barei din care este realizată este de 5 mm. O îngroșare aflată pe diametrul exemplarului trădează faptul că a fost prevăzută cu „limbă” de închidere, însă elementul respectiv nu se mai păstrează.

Foto 2: Catarama după restaurare (Restaurator: Mihaela Beceanu) – (Foto: Iosif Vasile Ferencz)

„Cataramele cu limbă sunt piese asemănătoare celor utilizate și astăzi, a căror morfologie nu s-a modificat esențial de-a lungul timpului, fiind simple și practice. Ele erau prinse fie direct pe cureaua de piele, fie erau fixate cu nituri prin intermediul unor garnituri metalice.” (Aurel Rustoiu, Metalurgia bronzului la daci (sec. II î Chr. – I d. Chr.); Tehnici, ateliere și produse de bronz, București, 1996, p. 117.)

Foto 3: Imagine din timpul cercetărilor locuinței meșterului de la Ardeu (Foto: Iosif Vasile Ferencz)

Avem deci, de-a face cu o cataramă, cu caracteristici foarte asemănătoare cu ale altor accesorii de acest fel descoperite în Dacia. Partea realizată din material organic, din piele sau din material textil, nu s-a păstrat. Însă descoperirea elementului metalic împreună cu cele două fibule din bronz ne ajută să completăm costumul purtat de o doamnă în cetatea de la Ardeu cu încă o piesă importantă. Iar aspectul banal care părea să descurajeze în momentul descoperirii pare să fi dispărut acum cu totul.

Foto 4: Catarame cu „limbă” de închidere descoperite în mediul dacic (După Aurel Rustoiu)

În episodul precedent am evidențiat absența mormintelor de inhumație în Dacia preromană, fapt care îngreunează reconstituirea portului în general. Totuși, printr-o cercetare atentă și minuțioasă, se pot reconstitui garnituri de port și pe baza inventarelor unor locuințe.

Pe baza informațiilor pe care le-am prezentat deja, putem să observăm că cele două fibule, alături de catarama pentru centură, ne ajută să schițăm detaliile unui veșmânt feminin, fixat pe ambii umeri (Foto 5) și prins la mijloc cu o centură, similar cu un peplos (lat. Stola).

Foto 5: Femeie purtând un costum de tip peplos echipat cu cele două fibule și centura susținută de catarama din fier (Desen: Claudia Feti)

Cele trei obiecte arheologice descrise atestă o situație rară între descoperirile din spațiul locuit în epoca Regatului Dac. Ele sunt accesorii vestimentare ale unui costum purtat de o femeie, la Ardeu, în urmă cu aproape 2000 de ani. Și vom vedea, în episodul care va urma, că aceluiași costum pot să îi fie asociate și alte obiecte, care ne pot oferi semnificații profunde.

Cu speranța că v-a plăcut povestea noastră de azi, vă așteptăm cu comentarii și sugestii pentru a îmbunătăți experiența noastră!

Expert în bunuri de patrimoniu cultural național mobil, Arheolog expert, Cercetător consacrat,

Dr. Iosif Vasile Ferencz, Secția Arheologie în cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva