BEGIN:VCALENDAR VERSION:2.0 PRODID:-//Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane//NONSGML kigkonsult.se iCalc reator 2.30.10// CALSCALE:GREGORIAN METHOD:PUBLISH UID:c764a9df-4ca6-4d1b-bff5-ab19548d845e X-WR-CALNAME:iCagenda X-WR-CALDESC:Event Management Extension for Joomla! X-WR-RELCALID:3E26604A-50F4-4449-8B3E-E4F4932D05B5 X-WR-TIMEZONE:Europe/Bucharest BEGIN:VTIMEZONE TZID:Europe/Bucharest BEGIN:STANDARD TZNAME:EET DTSTART:20241027T040000 TZOFFSETFROM:+0300 TZOFFSETTO:+0200 RDATE:20251026T040000 END:STANDARD BEGIN:DAYLIGHT TZNAME:EEST DTSTART:20240331T030000 TZOFFSETFROM:+0200 TZOFFSETTO:+0300 RDATE:20250330T030000 RDATE:20260329T030000 END:DAYLIGHT END:VTIMEZONE BEGIN:VEVENT UID:88b9e0e3-2cc9-4c31-82a1-0385de535377 DTSTAMP:20261029T171836Z CATEGORIES:PROMOVARE PATRIMONIU CLASS:PUBLIC DESCRIPTION;ALTREP="CID:":  \;\nUN EXPONAT DE NERATAT\n \;\nMuzeul din Deva este una dintre c ele mai vechi instituții de profil din țară. A fost înființat la sfârșitul secolului al XIX-lea. Sediul central este organizat în jurul palatului Ma gna Curia\, monument istoric care impune prin elemente arhitectonice şi st ilistice\, renascentiste şi baroce.\nPe parcursul unei perioade ce depășeș te un secol\, muzeul devean a adunat colecții valoroase\, care cuprind art efacte prețioase\, monede\, statui și inscripții din piatră\, obiecte cu v aloare etnografică și pentru științele naturii. Biblioteca adăpostește pes te 30.000 de volume\, iar colectivul actual al muzeului are atât experienț a\, cât și maturitatea pentru a desfășura activități la cel mai ridicat ni vel profesional.\nÎncepând din această lună\, vă propunem să faceți cunoșt ință cu 12 artefacte mai puțin cunoscute și să aflați povestea fiecăruia\, atât cât a putut să fie descifrată de arheologi. Am ales mediul on-line c u speranța că vom putea să venim în întâmpinarea interesului cât mai multo r persoane.\nÎn ultima săptămână a fiecărei luni veți face cunoștință cu u n astfel de obiect\, iar la începutul anului 2026\, vom afla cum poveștile se completează pentru a contura secvențe din viața unei comunități.\n1. Z ar din corn de cerb\n\nFoto 1: Zarul descoperit la Ardeu (Foto: Corneliu B eldiman)\nDescoperirea unui obiect frumos\, datând din vechime\, este înto tdeauna un prilej de bucurie. Așa a fost și în cazul zarului pe care îl pr ezentăm astăzi. Era în toamna anului 2004\, când încă evaluam potențialul arheologic al dealului Cetățuie\, de la Ardeu.\n\nFoto 2: Reconstituire id eală a cetății dacice de la Ardeu (Desen de Radu Oltean)\nÎn momentul desc operirii\, singura emoție care te încearcă este bucuria\, deoarece poveste a\, biografia obiectelor începe să iasă la iveală puțin câte puțin\, după care urmează investigarea lor\, pe masa de lucru\, la bibliotecă…\nÎntr-o primă etapă\, constatăm că obiectul este realizat din os și are forma unui cub cu laturi de cca. 1 cm. Muchiile și colțurile sunt ușor rotunjite. Pe ntru fiecare față s-a stabilit câte o \,\,valoare”\, înscrisă sub forma un or cerculețe duble\, incizate\, cu o alveolă în centru. Acestea îi conferă obiectului \,\,statutul” de zar.  \;În interiorul șanțurilor inciziil or care formează cercurile și în alveole s-a conservat o substanță de culo are neagră\, aderentă (oxid de magneziu\, adeziv). Avea rostul de a eviden ția și cromatic cercurile. Cu toate că unele dintre cercuri se conservă în condiții bune\, altele sunt tocite sau poate că au fost deteriorate însă\ , în ansamblu\, remarcăm că zarul este bine conservat.\nMai remarcăm și fa ptul că distribuția cifrelor pe fețe s-a făcut în așa fel încât suma cifre lor a două fețe opuse este 7.\n\nFoto 1: Zarul descoperit la Ardeu (Foto: Corneliu Beldiman)\nDupă ce am făcut cunoștință cu piesa\, putem să trecem la următoarea etapă\, aceea a stabilirii \,\,contextului” din care provin e obiectul. Sau\, mai precis\, va trebui să aflăm mai multe despre particu laritățile locului în care a fost găsit zarul\, dacă are legătură cu o cas ă\, ori o magazie\, sau cu un alt tip de construcție. Iar pentru aceasta v a trebui să extindem investigațiile în locul descoperirii. Așa am făcut și noi\, iar cercetarea obiectivului respectiv s-a desfășurat începând din a nul 2004\, atunci când a fost descoperit zarul\, și până în anul 2024. Cu răbdare și atenție\, strat cu strat\, am aflat situații complexe\, dar acu m suntem aproape siguri că exemplarul descris de noi are legătură cu un at elier în care se confecționau obiecte din fier\, din bronz\, din sticlă\, dar și din os și corn. Numeroase alte obiecte au mai fost găsite în acel l oc\, iar acum cunoaștem suprafața lui\, precum și a locuinței meșterului c are lucra acolo. Iar povestea noastră\, pe parcursul următoarelor luni\, v a avea în centru atelierul și personalitatea meșterului din cetatea dacică de la Ardeu.\n\nFoto 3: Meșterul dac în atelierul său (Desen de Radu Roși an)\nAstăzi\, însă\, ne vom întoarce la biografia zarului de la Ardeu\, di n descrierea căruia am putut să remarcăm calitatea foarte bună a execuției . Acest detaliu ne arată că avem de-a face cu un produs al unui atelier sp ecializat din mediul roman. Printre descoperirile arheologice\, pretutinde ni unde a ajuns cultura și civilizația Romei\, astfel de piese sunt frecve nte. Însă exemplarul de la Ardeu a fost descoperit într-o cetate dacică. E l a putut să ajungă la Ardeu ca un \,\,import”\, procurat poate de la târg sau poate că a fost adus de cineva care a călătorit la sud de Dunăre. În această etapă a cercetărilor nu putem să excludem nici posibilitatea ca să fi fost realizat de meșterul care lucra în atelierul respectiv. Va trebui să avem în vedere fiecare dintre aceste posibilități și poate chiar și al tele.\nÎnsă în acest moment a sosit vremea unei noi întrebări\, anume … la ce folosea?\nCu siguranță că primul răspuns care ne vine în minte este: p entru joc. Dar ce știm despre jocurile practicate în Antichitate? Și ce șt im despre jocurile practicate de daci?\nÎn legătură cu jocurile care putea u să fie practicate de către daci nu ştim foarte multe. Cunoaştem însă mai multe despre jocuri în mediul roman\, într-o perioadă contemporană cu cea în care au trăit dacii. Știm că ele ocupau un loc important în viaţa coti diană şi erau diferenţiate pe categorii de vârstă. De altfel\, jocul a rep rezentat o constantă în istoria omenirii. Din acest motiv\, ne putem închi pui existenţa unor jocuri specifice localnicilor din interiorul Arcului Ca rpatic\, pe care să le fi jucat dintotdeauna\, cum ar fi moara. Acest tip de joc putea să fie jucat şi cu piese realizate din seminţe (care au un ca racter perisabil)\, dar şi cu jetoane confecţionate anume\, din diverse ti puri de materiale. Astfel de jetoane\, confecționate adeseori din pereți d e vase sparte\, sunt descoperite frecvent în mediul dacic. Iar ele sunt pr ezente și în atelierul de la Ardeu.\n\nFoto 4: Jeton confecționat din pere te de vas\, descoperit la Ardeu (Foto: Iosif Vasile Ferencz)\nÎn plus\, es te foarte cunoscut faptul că schimburile comerciale au fost dublate întotd eauna şi de schimburi de idei. De aceea\, credem că nu este deloc exagerat să ne închipuim că în aşezări şi cetăţi dacice în Epoca regatului să se f i jucat zaruri\, moară\, rota sau chiar variante ale apreciatului ludus la trunculorum. Astfel de jocuri reprezintă și una dintre atracțiile festival urilor de reconstituire istorică. Și sigur că jocul cu zaruri a fost și el unul deosebit de apreciat de romani și poate că și de către daci.\nȚinând cont de aceste considerente\, putem să presupunem că zarul putea să fi fo st una dintre componentele unui joc. Poate că cifra indicată după aruncare a zarului indica numărul de poziții peste care era mutat un jeton. Sau poa te că indica ordinea în care intrau în joc jucătorii. Însă pentru că este vorba despre o singură piesă\, cel puțin pentru moment va trebui să exclud em jocul de \,\,zaruri”. Dar nu vom putea să excludem și alte utilizări. S pre exemplu într-un ritual magic. Poate că cifra indicată după aruncarea z arului arăta ce trebuia să fie făcut\, ce urma să se întâmple\, sau preciz a soarta unei persoane\, a unei comunități sau chiar a lumii. Dar de aici ne îndreptăm spre un teren alunecos\, al speculațiilor pe care nu le putem dovedi.\nÎnsă ceea ce mai putem să spunem este că zarul are urme de utili zare vizibile cu lupa. Anume\, suprafețele sunt tocite\, lustruite și sunt vizibile striuri discontinue. Și mai știm și că\, uneori\, zarurile erau \,\,măsluite”\, adică realizate în așa fel încât rezultatul aruncării lor să fie oarecum previzibil:\n(14) Facebook\nCu speranța că v-a plăcut poves tea noastră de azi\, vă așteptăm cu comentarii și sugestii pentru a îmbună tăți experiența noastră!\n \;\nExpert în bunuri de patrimoniu cultural național mobil\nCercetător consacrat\nDr. Iosif Vasile Ferencz\nSecția ar heologie în cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva\n \;\n& nbsp\; DTSTART:20250129T130000Z DTEND:20250129T130000Z GEO:+45.885883;+22.898308 LOCATION:Muzeul din Deva ORGANIZER: SEQUENCE:1 SUMMARY:Proiectul „Un exponat de neratat”: 1. ZAR DIN CORN DE CERB TRANSP:OPAQUE URL:https://mcdr.ro/index.php/ro/santiere-sistematice/promovare-patrimoniu/ 215-un-exponat-de-neratat-1-zar-din-corn-de-cerb-2/2025-01-29-15-00 END:VEVENT END:VCALENDAR