BEGIN:VCALENDAR VERSION:2.0 PRODID:-//Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane//NONSGML kigkonsult.se iCalc reator 2.30.10// CALSCALE:GREGORIAN METHOD:PUBLISH UID:2b1563ca-de69-45d3-b772-208756633489 X-WR-CALNAME:iCagenda X-WR-CALDESC:Event Management Extension for Joomla! X-WR-RELCALID:3E26604A-50F4-4449-8B3E-E4F4932D05B5 X-WR-TIMEZONE:Europe/Bucharest BEGIN:VTIMEZONE TZID:Europe/Bucharest BEGIN:STANDARD TZNAME:EET DTSTART:20241027T040000 TZOFFSETFROM:+0300 TZOFFSETTO:+0200 RDATE:20251026T040000 RDATE:20261025T040000 END:STANDARD BEGIN:DAYLIGHT TZNAME:EEST DTSTART:20250330T030000 TZOFFSETFROM:+0200 TZOFFSETTO:+0300 RDATE:20260329T030000 RDATE:20270328T030000 END:DAYLIGHT END:VTIMEZONE BEGIN:VEVENT UID:7a92486f-0596-4e2c-87c3-c6c2077cdba9 DTSTAMP:20260912T215043Z CATEGORIES:EXPOZITII CLASS:PUBLIC DESCRIPTION;ALTREP="CID:":  \;\nO CHEIE ROMANĂ ZOOMORFĂ DE LA FORNĂDIA\, JUD. HUNEDOARA\nÎn anul 2023\, un artefact provenind de la Fornădia (com. Șoimuș\, jud. Hunedoara) a intrat în patrimoniul Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva. Obiectul\, o cheie romană cu mânerul figurat\, a fost descoperit de către Cosmin Herdian\, în urma utilizării detectorului de metale.\nCheia în form a de L are două părți componente: mânerul și partea activă – cheia în sine . Lungimea totală a piesei este de 9\,6 cm. Cheia implică două tehnici de realizare distincte: mânerul din bronz este realizat în tehnica cerii pier dute\, iar partea din fier este confecționată prin batere.\nMânerul figura t redă partea anterioară a unui leu ieșind dintr-un caliciu care formează partea superioară a unui soclu masiv în formă de mosor. Coama sa este repr ezentată prin șuvițe scurte\, dezordonate. Celelalte detalii anatomice ale feței animalului\, gura deschisă cu colții expuși\, botul cu mustățile\, nările umflate\, ochii mari cu pupilele și pleoapele marcate și cutele obl ice de deasupra rădăcinii nasului\, conferă măștii un plus de naturalețe\, dinamism și dramatism. O serie de amănunte sunt realizate după turnare\, cele mai vizibile fiind liniile scurte în rețea\, care sugerează blana ani malului\, prezente pe torace\, pe labe și pe gât.\nCheia în sine\, dar mai ales floarea\, din cauza materialului din care au fost realizată\, a fost supusă unui proces intens de coroziune\, astfel încât\, la restaurare\, a fost dificil de evidențiat rețeaua de zimți. Mânerul zoomorf\, din bronz\ , a căpătat în timp o frumoasă patină verde\, uniformă\, și s-a păstrat în condiții foarte bune\, singurele zone afectate de coroziune fiind labele\ , mai ales cea stângă\, și câteva șuvițe din coamă.\nAvând o tijă destul d e scurtă\, cheia de la Fornădia pare\, mai degrabă\, să fi făcut parte din sistemul de siguranță al unei casete de valori ori al unei piese de mobil ier\, decât de la o ușă principală\, deși nu poate fi exclusă complet acea stă ipoteză.\nÎn Dacia romană sunt cunoscute doar câteva chei sau mânere c are ar fi putut proveni de la astfel de obiecte\, la Drobeta\, Ulpia Traia na Sarmizegetusa\, Apulum. Exemplarul descoperit la Fornădia este similar pieselor descoperite în provinciile vestice ale Imperiului Roman.\nCea mai mare concentrare de chei cu mânere figurate\, în special zoomorfe\, se af lă în partea de nord a Germaniei Superior și Gallia Belgica și Lugdunensis \, dar și din Britannia. Numărul consistent al acestor artefacte descoperi te de-a lungul Rinului și răspândite din nordul Galliei până în Britannia presupune atât ateliere în care se execută modele specifice\, manufacturi locale care imită forme consacrate\, dar și o rețea comercială și o client elă care preferă astfel de produse.\nRepertoriul figurat cuprinde câteva a nimale specifice. Cel mai frecvent sunt redați câinii și leii\, dar sunt r eprezentate și panterele\, caii sau porcii mistreți\, în general creaturi puternice și agresive\, cu însușiri htoniene. Astfel de chei\, prin figura redată pe mânere\, primeau\, în plus față de ceea ce oferă practic obiect ul în sine\, forța animalului și valoarea simbolică și apotropaică pe care o avea imaginea acestuia.\nO categorie aparte de mânere o reprezintă cele care redau scene compuse din ființe umane și animale\, mereu în luptă ine gală\, oamenii fiind victimele evidente.\nÎn definitiv\, oricare ar fi ani malul ori scena figurată\, mesajul este același\, promițând eventualului i nfractor un sfârșit cumplit.\nÎn arta imperială romană\, leul a avut un ro l foarte important în sfera privată\, figura sa ori labele fiind preferate pentru accesorii de uși și de intrări sau care decorau piese de mobilier\ , corpuri de iluminat etc. Treptat\, aceste obiecte care aveau inițial val ențe preponderent apotropaice\, capătă un caracter mai degrabă decorativ. \nCheile cu mânere decorate sunt datate într-o perioadă lungă\, cu precăde re din secolul I și până în cel al III-lea\, însă sunt cunoscute și exempl are descoperite în contexte mai târzii\, din veacul al IV-lea.\nArtefactul nostru se adaugă numărului mic de chei provenind din siturile cercetate a le Daciei romane. Fără îndoială această cheie cu mâner zoomorf este un obi ect de import\, executat cu mare migală și pricepere într-un atelier din v estul Imperiului\, probabil din Gallia. Astfel de piese ajunse în Dacia vo rbesc nu doar despre comerț și rulare de mărfuri\, ci și despre preferințe le\, gusturile și puterea financiară a locuitorilor acestei provincii prof und militarizate\, care se raliază și prin acest tip de descoperiri celorl alte provincii de graniță în care elementul soldățesc este motorul care pu ne în mișcare societatea.\nDr. Oana Cornelia TUTILĂ\, arheolog \;\nSec ția de Arheologie Deva\n{os-gal-712} DTSTART:20251001T070000Z DTEND:20251001T070000Z GEO:+45.885883;+22.898308 LOCATION:Magna Curia (Castelul Bethlen) ORGANIZER: SEQUENCE:1 SUMMARY:Exponatul lunii octombrie 2025 TRANSP:OPAQUE URL:https://mcdr.ro/index.php/ro/expozitii-si-evenimente/expozitii-si-eveni mente-curente/expozitii-si-evenimente-deva/348-exponatul-lunii-octombrie-2 025/2025-10-01-10-00 END:VEVENT END:VCALENDAR