BEGIN:VCALENDAR VERSION:2.0 PRODID:-//Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane//NONSGML kigkonsult.se iCalc reator 2.30.10// CALSCALE:GREGORIAN METHOD:PUBLISH UID:55990976-4153-43c1-90e9-f7b23e4296a3 X-WR-CALNAME:iCagenda X-WR-CALDESC:Event Management Extension for Joomla! X-WR-RELCALID:3E26604A-50F4-4449-8B3E-E4F4932D05B5 X-WR-TIMEZONE:Europe/Bucharest BEGIN:VTIMEZONE TZID:Europe/Bucharest BEGIN:STANDARD TZNAME:EET DTSTART:20241027T040000 TZOFFSETFROM:+0300 TZOFFSETTO:+0200 RDATE:20251026T040000 END:STANDARD BEGIN:DAYLIGHT TZNAME:EEST DTSTART:20250330T030000 TZOFFSETFROM:+0200 TZOFFSETTO:+0300 RDATE:20260329T030000 END:DAYLIGHT END:VTIMEZONE BEGIN:VEVENT UID:088b7628-5108-4097-b0ae-678987decf0c DTSTAMP:20260912T220422Z CATEGORIES:EXPOZITII CLASS:PUBLIC DESCRIPTION;ALTREP="CID:":  \;\nPRĂZNICAR \; AL \; ÎNVIERII\nMuzeul de Etnografie și Artă Populară din Orăștie instituție emblematică pentru etnografia Ținutului O răștiei a fost inaugurat în vara anului 1952\, deținând numeroase piese și colecții de o deosebită valoare. De-a lungul anilor patrimoniul muzeului orăștian a fost îmbogățit prin achiziție și donații a unui număr mare de p iese etnografice între care se află și câteva zeci de icoane\, provenite d in Ținutul Orăștiei. Aceste lucrări fie că este vorba de piese de mici dim ensiuni folosite în case fie că vorbim de piese de mari dimensiuni folosit e în biserici erau realizate pe lemn sau pe sticlă (ponderea cea mai mare o au cele pe sticlă) fiind produse în diferite centre din Transilvania.\nÎ nceputurile picturii pe sticlă la români ar fi fost în prima jumătate a se colului al XVIII-lea\, deoarece apariția unor glăjerii (ateliere în care s e producea sticlă) a permis ca acest meșteșug să se dezvolte. Începând cu secolul al XIX-lea s-a ajuns la producerea de icoane în serie\, unele real izate de meșteri neștiutori de carte care făceau o acțiune de copiere e un ui șablon\, nu un act artistic. Costul unei astfel de icoane era mult mai mic decât în cazul uneia realizate pe lemn. Materialele necesare realizări i unei icoane erau sticla\, folosită cu dublu rol - ca suport și ca strat protector al picturii - tiparul de hârtie\, culorile pentru zugrăvire și l emnul pentru rame. Cele mai vechi icoane foloseau sticla de „glăjărie” car e fiind produsă manual\, era vălurită și destul de poroasă\, foarte subțir e. În momentul în care a început să se folosească sticla industrială grosi mea acesteia a crescut considerabil. Tiparul de hârtie era uns cu terebent ină și așezat invers sub bucata de sticlă. Se trasau contururile cu negru după care se umpleau cu culoare. Ramele în care se așeza sticla vopsită er au din lemn subțire de brad\, iar capacele de protecție se ciopleau tot di n lemn\, cu barda\, putând fi formate din una\, două sau chiar trei bucăți de lemn. Până către sfârșitul secolului al XIXI-lea și cuiele cu care se prindeau ramele de capac erau din lemn. Apoi la începutul secolului XX ace stea vor fi înlocuite cu cuie mici din fier. Temele reprezentate erau dive rse de la Maica Domnului cu Pruncul\, la diferiți sfinți\, dar și icoane c e reprezentau mai multe sărbători liturgice de peste an (un număr de 13) n umite prăznicare.\nPiesa la care facem referire în acest material este una excepțională\, ce provine din centrul de la Laz (județul Alba). Acest cen tru a fost considerat cel mai prolific centru de pictură pe sticlă din sec olul al XIX-lea din sud-vestul Transilvaniei\, aici funcționând o adevărat ă dinastie de zugravi de icoane\, cea a familiei Poienarilor.\nEste un Pră znicar al Învierii\, o icoană de dimensiuni medii (40 x 35\,5 cm) pictată pe sticlă subțire de glăjărie\, cu rama din lemn\, băițuită și capacul de protecție format din 2 bucăți de lemn cioplit sumar cu barda. Icoana înfăț ișează principalele sărbători din anul bisericesc\, desfășurate în 14 scen e\, dintre care cea centrală este mai mare și prezintă ambele variante ale Învierii lui Isus: Femeile mironosițe la mormânt și Coborârea la Iad. În partea superioară a acestei casete este redat Hristos Înviat cu femeile mi ronosițe într-un context care evocă patimile sugerate de cele trei cruci. Scena Coborârii în Iad dispusă în partea inferioară a casetei pare inspira tă din Penticostarul tipărit la Sibiu\, în 1805.\nCele 12 sărbători (prazn ice) dispuse în castele din jurul celei centrale sunt delimitate de benzi înguste aurii\, decorate cu bobițe gri. Toate scenele au numele zugrăvite cu caractere chirilice de culoare neagră\, în limbaj liturgic popular (înc epând din partea dreaptă jos): Nașterea Precesti\, Ziua Crucii\, Vedenia ( Intrarea Fecioarei Maria în Templu)\, Nașterea lui Isus\, Botezul lui Isus \, Stretenia (Întâmpinarea Domnului)\, Bunavestire\, Floriile (Intrarea Do mnului în Ierusalim)\, Ispasul (Înălțarea)\, Rusaliile (Cina de la Mamvri) \, Obrecenia (Schimbarea la față a lui Isus)\, Adormirea Precistii. Pentru redarea fondului scenelor s-a folosit culoarea verde\, doar la „Coborârea în Iad” avem un fond roșiatic care vrea să sugereze dogoarea focului. Veș mintele personajelor au fost pictate cu roșu\, albastru și verde\, iar nim burile circulare din jurul capetelor cu auriu. Unele dintre scene se desfă șoară într-un cadru interior sugerat de draperiile roșii sau albastre care cad în falduri bogate. În scena care prezintă Nașterea lui Isus se observ ă un element arhitectonic caracteristic centrului Laz și anume o casă care încearcă să imite arhitectura rurală specifică zonei.\nIcoana mai sus des crisă nu este nici semnată\, nici datată\, însă anumite elemente au determ inat atribuirea ei talentatului iconar Simion Poienaru din Laz. Atribuirea s-a făcut de specialiști ai Muzeului Unirii din Alba Iulia\, unde icoana noastră a fost expusă în anul 2014\, în cadrul expoziției temporare „Prăzn icarul Învierii\, icoana calendar a zugravilor de la Laz”. Cercetătoarea I oana Rustoiu este de părere că prăznicarul nostru a fost realizat în prima jumătate a secolului al XIX-lea de către Simion Poienaru (1801-1872) cel căruia cercetătorii Iuliana și Dumitru Dancu i-au atribuit introducerea în repertoriul tematic al Lazului a compoziției prăznicarelor Învierii. Extr em de talentat\, aceste meșter este autorul unui însemnat număr de icoane pe sticlă și lemn\, crucifixe si sfeșnice dar și a osuarului de la Jina.\n Este clar o icoană extrem de valoroasă pictată cel mai probabil care se în cadrează din punct de vedere compozițional și al formatului icoanei în pri ma parte a activității sale artistice.\nCentrul de pictură pe sticlă de la Laz își continuă activitatea și în zilele noastre\, fiind reprezentat cu mândrie de Florin Poenariu\, declarat Tezaur Uman Viu\, acesta duce mai de parte o tradiție de mare valoare reproducând creații ale înaintașilor săi. \n \;\nSecția de Istorie și Artă a Muzeului Civilizației Dacice și Rom ane Deva\nConservator Iustina Bogdan\nMuzeograf Daniela Șendroiu\n \; DTSTART:20250401T070000Z DTEND:20250401T070000Z GEO:+45.885883;+22.898308 LOCATION:Magna Curia (Castelul Bethlen) ORGANIZER: SEQUENCE:1 SUMMARY:Exponatul lunii aprilie 2025: PRĂZNICAR AL ÎNVIERII TRANSP:OPAQUE URL:https://mcdr.ro/index.php/ro/expozitii-si-evenimente/expozitii-si-eveni mente-curente/expozitii-si-evenimente-deva/247-exponatul-lunii-aprilie-202 5-praznicar-al-invierii/2025-04-01-10-00 END:VEVENT END:VCALENDAR