BEGIN:VCALENDAR VERSION:2.0 PRODID:-//Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane//NONSGML kigkonsult.se iCalc reator 2.30.10// CALSCALE:GREGORIAN METHOD:PUBLISH UID:cb4851e3-064b-4297-b681-3a4043365c2f X-WR-CALNAME:iCagenda X-WR-CALDESC:Event Management Extension for Joomla! X-WR-RELCALID:3E26604A-50F4-4449-8B3E-E4F4932D05B5 X-WR-TIMEZONE:Europe/Bucharest BEGIN:VTIMEZONE TZID:Europe/Bucharest BEGIN:STANDARD TZNAME:EET DTSTART:20151025T040000 TZOFFSETFROM:+0300 TZOFFSETTO:+0200 RDATE:20161030T040000 END:STANDARD BEGIN:DAYLIGHT TZNAME:EEST DTSTART:20150329T030000 TZOFFSETFROM:+0200 TZOFFSETTO:+0300 RDATE:20160327T030000 RDATE:20170326T030000 END:DAYLIGHT END:VTIMEZONE BEGIN:VEVENT UID:2f11d87f-b30c-4538-8a7d-18b9a88f8caf DTSTAMP:20260912T212024Z CATEGORIES:EXPOZITII CLASS:PUBLIC DESCRIPTION;ALTREP="CID:": \n \;\nO parte din bogatul patrimoniu al colecţiei de Ştiinţele Naturi i din cadrul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva a fost inclus în expoziţia „Trecut şi prezent în natura hunedoreană”.\nPădurea Slivuţ este o arie naturală protejată de interes naţional\, inclusă Geoparcului Dinoza urilor Ţara Haţegului. Are o suprafaţă de 40 ha şi este situată în apropie rea oraşului Haţeg.\n\n\nDin anul 1958\, în zona s-a creat o rezervaţie de zimbri. Cele trei exemplare din colecţia muzeului devean sunt Podarek şi Polonka (primii zimbri care au fost aduşi din Polonia pentru a coloniza re zervaţia) şi urmaşul acestora\, Roman.\nFlora şi fauna teritoriului hunedo rean a suferit de-a lungul erelor geologice numeroase schimbări în funcţie de caracteristicile climatului\, fenomenelor tectonice şi distribuţiei mă rilor şi uscatului.\n\n{os-gal-3}\nDe acum 248-65 milioane de ani (din Era Mezozoică) provin multe dintre fosilele descoperite pe teritoriul judeţul ui Hunedoara. În apele marine trăiau diferite specii de amoniţi (strămoşii cefalopodelor de astăzi). Urmaşul amoniţilor este nautilul (Nautilus pomp ilius) care rămâne\, aproape neschimbat\, 600 de milioane de ani. Tot din apele marine provin şi lamelibranhiatele (scoici) şi gasteropode (melci) i ar pe uscatul cu un climat tropical\, distribuit sub forma insulelor\, dom inau dinozaurii. Alături de aceştia\, spre sfârşitul acestei ere\, în Cret acic\, apar mamiferele şi strămoşii păsărilor actuale. Primul descoperitor şi cercetător care a contribuit esenţial la cunoaşterea faunei de vertebr ate fosile din Bazinul Haţeg a fost Ferenc (Franz) Nopcsa (1877-1933). Ace sta\, de origine haţegană\, şi-a dedicat o bună parte a carierei ştiinţifi ce vertebratelor fosile\, semnalate de el încă din 1897. El a descris nume roase specii de reptile\, în principal dinozauri\, broaşte ţestoase şi cro codili.\nAmoniţii din expoziţie provin de pe Valea Roatei (Chergheş)\, lam elibranhiatele şi gasteropodele de la Lăpugiu de Sus (rezervaţie paleontol ogică) iar fosilele de dinosauri\, din rezervaţia paleontologică Sânpetru. \nUrme ale plantelor s-au păstrat sub forma trunchiurilor silicifiate (eru pţiile vulcanice au format substanţe silice care au „cimentat” copacii căz uţi în apă) şi a impresiunilor foliare pe gresiile şi argilele descoperite la Tâmpa (Simeria) sau în straturile de cărbune din Valea Jiului. În acea stă zonă au fost descoperite urme impresiuni ale frunzelor de ferigi\, chi paroşi\, magnolii şi palmieri\, mărturii ale climei tropicale.\nPădurile c e acopereau depresiunea Petroşani\, în perioada oligocenă\, se asemănau mu lt cu cele din regiunile calde actuale\, fiind alcătuite\, pe lângă arbori de tipul celor ce cresc şi astăzi în ţara noastră (arţari\, ulmi\, paltin i\, mesteceni) şi din esenţe exotice: laurul arborescent\, chiparosul de b altă şi diferite specii de palmieri.\nÎn aceste păduri vieţuiau diferite m amifere iar în râuri şi în apele marine trăiau peşti ale căror urme s-au p ăstrat sub formă de impresiuni în depozitele actuale de cărbune\, dovadă i mpresiunea foliară de palmier fosil (Sabal sp.) şi broasca ţestoasă fosili zată din expoziţie.\nÎn Pliocen (5\,2 - 2\,6 milioane ani) are loc o răcir e a climei care avea să ducă în Cuaternar\, la fenomenul glaciaţiunilor. E ste perioada de maximă dezvoltare a mamiferelor adaptate la climatul rece. \nO bună parte din teritoriul României era acoperit de gheaţă permanentă\, având climă şi aspect asemănătoare cu ale Groenlandei sau tundrei Siberie i de astăzi\, cu întinderi vaste de câmpie îngheţată şi pâlcuri rare de co paci.\nFauna din această perioadă era una asemănătoare cu cea din prezent\ , având însă specii de animale a căror mărime depăşea cu mult mărimea spec iile de astăzi. Din turmele uriaşelor mamifere ce colindau stepele reci\, depozitele de terasă ale râurilor Cerna şi Mureş precum şi carierele de tr avertin de la Banpotoc şi Cărpiniş păstrează resturile fosile de mamuţi\, rinoceri\, bizoni\, cai sălbatici\, elani etc. Mamutul (Mammuthus primigen ius) este elefantul fosil cel mai cunoscut\, fiind unul dintre animalele c ontemporane omului primitiv.\nRedutabilul strămoş al zimbrilor şi bizonilo r moderni\, denumit bizonul de stepă sau bizonul diluvial (Bison priscus)\ , era un bovid de proporţii uriaşe care trăia într-un număr foarte mare de exemplare\, în cirezi enorme\, răspândite pe aproape tot teritoriul Euras iei (Europa\, Asia). Din acest uriaş cu capul masiv\, fruntea foarte lată şi boltită\, cu coarne imense crescute orizontal-lateral faţă de craniu\, au evoluat bizonii de astăzi: bizonul american (Bison bison) şi zimbrul (B ison bonasus).\nFluturii sunt insecte răspândite de toate continentele mai puţin în regiunile polare\, ale căror aripi sunt acoperite cu solzi color aţi\, ca ţiglele pe acoperiş. Se hrănesc în principal cu nectarul florilor \, care este aspirat cu ajutorul trompei.\nExemplarele prezentate provin d in America de Sud\, America Centrală\, Regiunea Indo-Malaysiană şi Africa. \nSunt prezentate şi diferite ecosisteme naturale aflate pe teritoriul jud eţului Hunedoara\, începând cu ecosistemul acvatic\, ecosistemul pădurilor de foioase\, de amestec\, de conifere\, golul alpin\, precum şi ecosistem ul de peşteră.\nÎn aceste ecosisteme trăiesc o serie de specii de mamifere şi păsări (vidra\, berzele albe şi negre\, codalbul\, ciuta\, lupul\, iep urele\, bufniţa\, huhurezul de pădure\, căprioara\, porcii mistreţi\, capr ele negre\, rasul\, lupul\, pisica sălbatică\, cocoşul de munte).\nVulturi i\, pasări ce odinioară erau fala Retezatului\, sunt astăzi din ce în cei mai rari în aceste locuri. Zăganul sau vulturul bărbos (Gypaetus barbatus) \, care acum câteva decenii cuibărea în Retezat\, este astăzi doar în amin tirea localnicilor.\nCa oaspeţi de vază\, pe crestele Retezatului apar\, d in când în când\, vulturul pleşuv brun (Aegypius monachus) şi vulturul ple şuv sur (Gyps fulvus). Fiind pe cale de dispariţie\, au fost declaraţi mon umente ale naturii. Alături de exemplarele de vulturi sunt prezentate herm elina (cu blană de iarnă) şi corbul.\n* \;  \;* \;  \;*\nL a Muzeul Civilizației Dacice și Romane se organizează periodic diverse ate liere educative. Cele cu tematica „Despre natură”\, realizate de către bio logul Dorin Cărăbeț\, sunt deosebit de atractive pentru copii dar și pentr u tot publicul vizitator.\n{os-gal-4} DTSTART:20160202T100000Z DTEND:20160202T100000Z GEO:+45.885883;+22.898308 LOCATION:Magna Curia (Castelul Bethlen) ORGANIZER: SEQUENCE:1 SUMMARY:Trecut şi prezent în natura hunedoreană TRANSP:OPAQUE URL:https://mcdr.ro/index.php/ro/expozitii-si-evenimente/expozitii-si-eveni mente-curente/alte-localitati/10-trecut-si-prezent-in-natura-hunedoreana/2 016-02-02-12-00 END:VEVENT END:VCALENDAR