BEGIN:VCALENDAR VERSION:2.0 PRODID:-//Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane//NONSGML kigkonsult.se iCalc reator 2.30.10// CALSCALE:GREGORIAN METHOD:PUBLISH UID:64af44ee-db3c-46db-aab9-a56581439c2f X-WR-CALNAME:iCagenda X-WR-CALDESC:Event Management Extension for Joomla! X-WR-RELCALID:3E26604A-50F4-4449-8B3E-E4F4932D05B5 X-WR-TIMEZONE:Europe/Bucharest BEGIN:VTIMEZONE TZID:Europe/Bucharest BEGIN:STANDARD TZNAME:EET DTSTART:20121028T040000 TZOFFSETFROM:+0300 TZOFFSETTO:+0200 RDATE:20131027T040000 END:STANDARD BEGIN:DAYLIGHT TZNAME:EEST DTSTART:20120325T030000 TZOFFSETFROM:+0200 TZOFFSETTO:+0300 RDATE:20130331T030000 RDATE:20140330T030000 END:DAYLIGHT END:VTIMEZONE BEGIN:VEVENT UID:99640c7e-7a4c-41e7-bd0f-a479e5f183aa DTSTAMP:20260912T220229Z CATEGORIES:EXPOZITII CLASS:PUBLIC DESCRIPTION;ALTREP="CID:":  \;\nDupă mai bine de un secol de existență\, Muzeul Civilizației Daci ce și Romane din Deva își prezintă una dintre cele mai interesante expoziț ii ale sale: LAPIDARIUL\nExpoziția a fost amenajată într-o construcție nou ă\, inaugurată în anul 2012\, situată în imediata vecinătate a Palatului M agna Curia. Ea cuprinde cele mai reprezentative piese de lapidariu aflate în patrimoniul muzeului devean\, provenind din preistorie\, din epoca daci că şi din perioada romană.\nÎn curtea muzeului este reconstituit un ansamb lu de menhiri a căror funcționalitate\, la scară mai mică\, trebuie sa fi fost asemănătoare cu cea a megaliților de la Stonehenge (Marea Britanie) s au Carnac (Franța). Printre acestea se regăsesc patru piese megalitice\, p rovenind din zona localităților Baia de Criş şi Ţebea (jud. Hunedoara)\, t rei dintre statui fiind descoperite în anul 1881. Acest tip de reprezentar e\, cel mai probabil funerară\, specific epocii bronzului\, este mai rar î ntâlnit în țara noastră. Statuile au fost realizate dintr-o gresie de prov enienţă locală\, friabilă\, foarte uşor de prelucrat. Descoperirea pieselo r într-o cunoscută zonă minieră şi atributele figurate pe ele (sac-coş\, t opor-ciocan) au condus spre interpretarea lor în legătură cu mineritul aur ifer și\, implicit\, la identificarea personajelor reprezentate ca făcând parte din pătura superioară a societății preistorice de aici.\n\nPe linie cronologică\, circa 3000 de ani mai târziu\, o altă categorie de piese exp use în „Lapidariu” ne atrag atenția. Este vorba de cele rezultate în urma cercetărilor arheologice din zona capitalei Regatului Dac\, şi anume blocu ri cu cartuşe şi litere sau cu grupuri de litere greceşti. Aceste piese pr ovin din siturile de la Costeşti-Blidaru\, Costeşti-Cetăţuie\, Sarmizegetu sa Regia sau din turnul de la Poiana lui Mihu\, de lângă Blidaru\, unde în zidărie s-au descoperit blocuri incizate cu litere greceşti. Existența ac estor litere și însemne este explicată de arheologi prin prezența unor spe cialiști din lumea elenistică și romană care au coordonat construcția cetă ților. Putem observa\, de asemenea\, două plinte rotunde ce erau amplasate la baza coloanelor marilor temple dacice\, aidoma celor aflate \;in s itu \;la Sarmizegetusa Regia.\nTrecând mai departe\, în Dacia Romană\, descoperim o serie de piese ce reflectă nivelul de civilizație pe care îl dobândește noua provincie romană. Reprezentative sunt inscripțiile și rel iefurile în marmură\, printre acestea regăsindu-se o tablă mithriacă\, cu reprezentarea zeului iranian Mithras omorând ritual un taur. Piesa a fost lucrată în marmură de foarte bună calitate și provine\, cel mai probabil\, dintr-un \;mithraeum \;(templu subteran dedicat zeului Mithras) c are trebuie să fi funcționat la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Alte piese se mnificative sunt o coloană votivă dedicată lui Nabarzes\, nume de origine iraniano – persană\, sau o inscripţie inedită redactată în limbile latină şi greacă\, în versuri\, descoperită la Germisara (Geoagiu-Băi\, judeţul H unedoara)\; precum şi diverse inscripţii ale oficialilor de la Ulpia Traia na Sarmizegetusa\, Micia sau Germisara.\nProvincie eminamente de graniță\, din Dacia nu aveau cum să lipsească reprezentări în piatră ale vieții mil itare. Astfel\, în următoarea sală\, vizitatorii pot admira statui de mili tari şi monumente funerare ale acestora. De un interes deosebit se bucură o inscripţie a unei întregi unităţi\, depusă de \;Cohors II Flavia Com magenorum \;(unitate venită în Dacia de la Commagene\, Siria)\, cu oca zia reparării băilor de la Micia.\nŞi arta funerară este bine reprezentată în Lapidariul devean\, prin diferite tipuri de monumente funerare\, cum a r fi stele\, un leu funerar\, un sarcofag cu reconstituirea unui mormânt f eminin sau singura \;aedicula \;descoperită întreagă pe teritoriul Daciei\, tot la Micia.\nÎn sfârşit\, colecţia „Lapidariu” este întregită de o suită de statui (cea mai mare colecție din țară)\, \;statuaria&nb sp\;romană feminină şi masculină din patrimoniul muzeului devean fiind un foarte bun obiect de studiu în vederea stabilirii tipologiei vestimentaţie i romane. La acestea se mai adaugă şi reprezentări de zeităţi precum Iupit er \;tronans \;(Iupiter pe tron)\, Hekate \;triformis \;(H ekate cu trei corpuri) Pan\, Charon (luntrașul de pe Styx\, râul care desp arte lumea celor vii de cea a morților) sau Venus \;genetrix \;(ze ița Venus reprezentată ca mama poporului roman)\, o piesă pe care meşterul sculptor\, Claudius Saturninus\, şi-a inscripţionat numele.\nPe lângă cor pul principal\, expoziția fost extinsă cu încă două module. Primul modul\, dedicat vieții religioase și administrative a Daciei\, întâmpină vizitato rul cu un banner cu reconstituirea inscripției de fondare a forului (piața centrală) a Ulpiei Traiana\, oraș întemeiat de însuși împăratul Traian și unul dintre cele 7 din Imperiu care îi poartă numele. Cel de-al doilea mo dul propune vizitatorului o călătorie în orașul celor morți prin expunerea unor tipuri de monumente funerare prezente în Dacia. Vom găsi aici simbol uri funerare care ne sunt atât de familiare\, deși au trecut aproape 2000 de ani\, cum ar fi conul de pin sau vița de vie\, ambele simboluri antice ale vieții veșnice\, dar și gardianul etern al lumii de dincolo\, leul.\nT ur virtual al Lapidarium-ului\nhttp://www.anuarulsargetia.ro/lapidarium\nA rhitectura civilă \;(sala I): \;http://www.dermandar.com/p/eKuCSt \nArhitectura civilă \;(sala II): \;http://www.dermandar.com/p/dLf AsN\nArmata romană \;(sala III): \;http://www.dermandar.com/p/cAri Vr\nArta funerară (sala IV): \;http://www.dermandar.com/p/budiun\nStat uaria \;(sala V): \;http://www.dermandar.com/p/doYfTB\n \;\nht tps://sketchfab.com/archaeoptic\n \;\n\n \;\n{os-gal-7} DTSTART:20121115T100000Z DTEND:20121115T100000Z GEO:+45.885883;+22.898308 LOCATION:Magna Curia (Castelul Bethlen) ORGANIZER: SEQUENCE:1 SUMMARY:LAPIDARIUL - expoziție permanentă TRANSP:OPAQUE URL:https://mcdr.ro/index.php/ro/expozitii-si-evenimente/expozitii-si-eveni mente-curente/9-lapidariul-expozitie-permanenta/2012-11-15-12-00 END:VEVENT END:VCALENDAR