Expoziția „Crucea de drimoc” la Muzeul de Istorie Locală și Etnografie din Brad
EVENIMENTE
Data: Vineri, 28 Februarie 2025 11:00
Locație: Muzeul de Istorie Locală și Etnografie Brad | Oraș: Brad
Expoziția Crucea de drimoc Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, în colaborare cu membrii Clubului „Dialogul artelor” din Brad, vernisează mini-expoziția de mărțișoare cu titlul „Crucea de drimoc”.
Când
? în data de 28 februarie 2025, ora 11.00, la Expoziția de Istorie Locală și Etnografie Brad.
? în data de 28 februarie 2025, ora 11.00, la Expoziția de Istorie Locală și Etnografie Brad.
În expoziție sunt expuse mărțișoare realizate de artizani brădeni, membri ai Clubului „Dialogul artelor”, care folosesc materiale diverse și tehnici de lucru variate. Astfel, Ileana Cornelia Neaga, Cornelia Marta, Victoria Bufnilă, Cosmina Moldoveanu, Leonard Dohotaru, Anca Stroișteanu, Ileana Roșca și Delia Trif expun mărțișoare confecționate cu multă migală și har
de mâinile lor îndemânatice din lut polymeric, fimo, porțelan, lemn pirogravat, ceară parfumată, mărgele, lemn de drimoc, cusute „în cruci”, croșetate, tricotate, lucrate în tehnica quilling sau macramé.Vor fi expuse și câteva cruci de drimoc, un tip străvechi de mărțișor care se confecționa în localitatea Basarabasa, din comuna Vața de Jos, încă din ziua de Bobotează, fiind purtat de copii pe toată perioada iernii, până la cântatul cucului.Din firul de drimoc – un arbust învestit de popor cu puteri magice - ne spune Maciu Tiberiu – „bunica ne făcea fiecărui copil din casă câte o cruce mică pe care ne-o prindea în piept și una pe care o punea pe ușa grajdului”.Crucea se realiza trecând acul cu ață roșie
prin inima lemnului, drimocul având un lemn foarte moale în interior, asemănător lemnului de soc. La trei dintre extremitățile crucii se aplicau ciucuri roșii din arnici. Această cruce era purtată de copii până când auzeau cucul cântând. Când auzeau pentru prima dată în acel an cucul cântând, copiii alergau după cuc pentru a-i da crucea să o poarte el în cioc.Cu privire la mărțișor
se știe că în trecut el era un simplu șnur din două fire de lână răsucite, inițial de culoare albă și neagră, apoi roșie și albă, fără să aibă alte adaosuri. El se lega la gât sau la mână, reprezentând funia anului care simboliza cele două anotimpuri de bază, iarna și vara. De asemenea, șnurul înmănunchează contrariile: lumină-întuneric, frig-căldură, fertilitate-sterilitate, viață-moarte.Inițial, mărțișorul a fost un obiect ritual, așa cum am amintit, care a devenit în vremurile noastre obiect de podoabă purtat în piept sau la mână. De șnur, la un moment dat, s-a legat o monedă de argint pentru ca purtătorul să fie apărat de toate relele și curat ca argintul. Fetele și nevestele tinere îl purtau și pentru a fi frumoase, rumene în obraz, sau pentru a nu fi arse de soare.Astfel, putem presupune că, în cazul nostru, crucea de drimoc este o altă variantă a mărțișorului, apărută sub această formă (de cruce) poate sub influența creștinismului, deși simbolul crucii este regăsibil în multe culturi încă înainte de creștinism.Obiceiul mărțișorului răspândit pe tot teritoriul României, practicat și în alte zone est-europene (Bulgaria, Macedonia, Republica Moldova) a fost înscris de UNESCO, în anul 2017, în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural European Imaterial al Umanității.
Status
Vernisaj
Adresă
Muzeul de Etnografie și Artă Populară Zărăndeană, 2, Strada Cloșca, Brad, Hunedoara, 335200