BEGIN:VCALENDAR VERSION:2.0 PRODID:-//Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane//NONSGML kigkonsult.se iCalc reator 2.30.10// CALSCALE:GREGORIAN METHOD:PUBLISH UID:41f54c7e-235a-408b-9d41-4c0806814f60 X-WR-CALNAME:iCagenda X-WR-CALDESC:Event Management Extension for Joomla! X-WR-RELCALID:3E26604A-50F4-4449-8B3E-E4F4932D05B5 X-WR-TIMEZONE:Europe/Bucharest BEGIN:VTIMEZONE TZID:Europe/Bucharest BEGIN:STANDARD TZNAME:EET DTSTART:20231029T040000 TZOFFSETFROM:+0300 TZOFFSETTO:+0200 RDATE:20241027T040000 END:STANDARD BEGIN:DAYLIGHT TZNAME:EEST DTSTART:20230326T030000 TZOFFSETFROM:+0200 TZOFFSETTO:+0300 RDATE:20240331T030000 RDATE:20250330T030000 END:DAYLIGHT END:VTIMEZONE BEGIN:VEVENT UID:f3ce9042-bd7a-47e4-bafa-9b7dc101afeb DTSTAMP:20260925T163952Z CATEGORIES:AVRAM IANCU CLASS:PUBLIC DESCRIPTION;ALTREP="CID:":  \;\nAvram Iancu - „nepotul lui Horea”\n \;\nClăcanii[1]\, obosiți și fripți de arșița soarelui de vară aflat tocmai în crucea cerului\, se trăseseră care pe unde găsiseră puțină umbră\, ba sub o salcă\, ba sub o t ufă de alun. Gătaseră de secerat cam jumătate din postata din luncă semăna tă cu orz\, a judelui\, Alisandru Iancu. Acum așteptau ca Măriuța\, nevast ă-sa\, să așeze pe măsărițele[2] albe de cânepă întinse pe iarba din margi nea văii\, bucatele aburinde aduse pentru prânzul cel mare al clăcașilor. \nÎn ăst timp\, câțiva dintre feciorii aflați la seceră\, printre care și Avrămuț\, feciorul lui Alisandru\, își scoseseră fluierele din chimir și î ncepuseră a zice când o țarină\, când o învârtită\, iar ceilalți\, aflați la umbră\, iute se-ndemnară și luară fetele la joc\, în timp \; ce slo bozeau chiuituri de răsuna valea întreagă\, să știe lumea că-i clacă la Ie nculești.\nGazda nu-i lăsă să se încingă prea mult la joc\, strigându-i să vină la umbră\, că se răcesc bucatele. Flămânzi\, se aruncară ca lupii to ți\, pentru a-și stâmpăra foamea care le bântuia de ceva vreme măruntaiele . Apoi\, se îndemnară și la câte o ulcică de vinars\, una și încă una\, să le tihnească mâncarea și hodina\, și să li se mai deslege limbile.\n- Hai \, să ne trăiești\, Lisandre\, că ești om de omenie! zise ridicând ulcica cu vinars\, unul dintre clăcani. Numai tu\, dacă te mai poți tocmi cu stăp ânirea\, doar s-o mai îndura să ne mai scadă din robote\, că ne pun la păm ânt.\n- Așa-i\, așa-i\, întări altul\, și sufletul ar vrea să-l scoată din noi! Din zi în zi\, tot mai tare ne încalecă. Nu știu cât și până unde\, că așa\, ne-om prăbuși mintenaș[3]. Ne-or tăiat toate drepturile\, unde ʼn ainte\, străbunii noștri aveau și pădure\, și fânațuri\, și pășuni\, și te ren arător\, toate erau ale lor\, nu trebuiau să ceară nimănui\, astăzi\, trebuie scoși creițarii[4] din pojnari[5] pântru tăte celea: pântru morări t\, cârciumărit\, pescuit\, vânătoare\, porci și stupi\, pântru vama sării peste podul Mureșului și câte multe altele.\n- Ce să mai vorovim de scump etea lemnului pe care-l aducem din pădure\, să ne facem o casă\, sau niște ciubere\, fără de care\, nici că am avea o pită sau o mămăligă de pus pe masă la prunci și neveste\, adăugă altul.  \; \; \;\n- Daʼ de robote nu ziceți nimic? interveni de data aceasta Alisandru. Noi tăiem lem nul din pădure\, tot noi îl plutărim pe Arieș în jos\, până la Baia\, sau îl cărăm până la Zlatna. Șlicul[6] de la șteampurile din Ofenbaia (Baia de Arieș) la morile din Zlatna unde aleg din el firele de aur\, să-l ducă în Viena la împăratu\, tot noi îl cărăm. Ce-o face cu atâta aur\, lună de lu nă și an de an\, io nu pot pricepe. Ce mai\, robota noastră nu să mai gată . Ne-or luat tăt ce s-o putut lua\, tăte drepturile. Degeaba am întocmit c u sfatul bătrânilor plângeri după plângeri către stăpânire\, nimeni nu ne- o luat în samă\, ba parcă mai tare ne-or aspăsat. Nici măcar boii din jug n-au soarta noastră. Că ei primesc mâncare și apă\, au zile de hodină\, îs țesălați și îngrijiți\, și poate au parte și de câte o vorbă bună din par tea stăpânului. Noi nu ne putem bucura din partea stăpânirii\, de nimic\, numai de jug și de câte 100-150 de vergi pe spinare\, dacă suntem neascult ători.\n- Numai cu vorbe și plângeri adresate stăpânirii nu vom putea răzb i la lumină și dreptate niciodată\, glăsui Avrămuț\, de acum\, fecior în t oată puterea. Nu vedeți cum se zbuciumă de tare pădurea când e furtună? Ca ea trebuie să clocotim și noi! Tot ce-i putred și strâmb\, în furtună cad e la pământ. Nu ați văzut apele de munte când își ies din matcă\, cum spul beră tot ce întâlnesc în cale și duc gunoaiele la vale? Ca viforul furtuni i și ca apele năvalnice trebuie să fim\, dacă om vrea dreptate.\nSuntem ne poții Horii\, și ce el n-o gătat\, va fi musai să gătăm noi. Dreptatea lui \, e și dreptatea noastră. Și băgați de seamă\, numai cu lancea lui Horea ne-om putea-o dobândi.\nAșa glăsui atunci Avrămuț\, și toți îl ascultară c u mare atenție\, dându-i dreptate. Era doar\, fecior cu carte\, ce tocmai gătase școala la Zlatna\, și pe deasupra\, știa să potrivească tare bine v orbele. Și altă dată le vorbise cu multă însuflețire și chibzuială\, de mi rare la un băietan atât de nevârstnic.\n- Așa-i\, așa-i\, Avrămuț\, că bin e zici\, numa cu vorbe n-om isprăvi nimic. O fi musai să ne întărim la cug et și să ne cerem și altfel drepturile\, zise unul dintre bătrânii cu plet e albe\, în timp ce se ridica în capul oaselor. Daʼ\, om mai vorovi noi de treburile astea\, acu\, hai să gătăm postata de secerat\, că ne prinde în serarea și pică roua pe snopii nelegați.\n\n \;\n[1] Clăcani\, clăcași – participanți la o clacă.\n[2] Măsăriță – față de masă.\n[3] Mintenaș – imediat.\n[4] Creițari – bani.\n[5] Pojnari – buzunar.\n[6] Șlic – minereu aurifer\, trecut o dată prin șteampuri.\nMonica Cecilia Dușan\, Muzeograf \nMuzeul de Istorie Locală și Etnografie Brad\n \; DTSTART:20240226T080000Z DTEND:20240226T080000Z GEO:+46.130711;+22.794977 LOCATION:Expoziția de Istorie Locală și Etnografie Brad ORGANIZER: SEQUENCE:1 SUMMARY:Avram Iancu - „nepotul lui Horea” TRANSP:OPAQUE URL:https://mcdr.ro/index.php/ro/expozitii-si-evenimente/expozitii-permanen te/evenimentebrad/121-avram-iancu-nepotul-lui-horea/2024-02-26-10-00 END:VEVENT END:VCALENDAR