BEGIN:VCALENDAR VERSION:2.0 PRODID:-//Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane//NONSGML kigkonsult.se iCalc reator 2.30.10// CALSCALE:GREGORIAN METHOD:PUBLISH UID:c477703d-f125-4aca-81ef-d29cb83f2ac6 X-WR-CALNAME:iCagenda X-WR-CALDESC:Event Management Extension for Joomla! X-WR-RELCALID:3E26604A-50F4-4449-8B3E-E4F4932D05B5 X-WR-TIMEZONE:Europe/Bucharest BEGIN:VTIMEZONE TZID:Europe/Bucharest BEGIN:STANDARD TZNAME:EET DTSTART:20241027T040000 TZOFFSETFROM:+0300 TZOFFSETTO:+0200 RDATE:20251026T040000 RDATE:20261025T040000 END:STANDARD BEGIN:DAYLIGHT TZNAME:EEST DTSTART:20250330T030000 TZOFFSETFROM:+0200 TZOFFSETTO:+0300 RDATE:20260329T030000 END:DAYLIGHT END:VTIMEZONE BEGIN:VEVENT UID:ea493fda-cc6c-4ebb-842c-8a622e1bcb8f DTSTAMP:20261029T171651Z CATEGORIES:EVENIMENTE CLASS:PUBLIC DESCRIPTION;ALTREP="CID:":  \;\n\nUN EXPONAT DE NERATAT\n \;\n\n\nMuzeul din Deva este una di ntre cele mai vechi instituții de profil din țară. A fost înființat la sfâ rșitul secolului al XIX-lea. Sediul central este organizat în jurul palatu lui Magna Curia\, monument istoric care impune prin elemente arhitectonice și stilistice\, renascentiste și baroce.\n \;\n\n \;\nMagna Curia (Castelul Bethlen)\, sediul Muzeului Civilizației Dacice și Romane din De va (Foto și prelucrare computerizată: Ionuț Codrea)\n \;\nPe parcursul unei perioade ce depășește un secol\, muzeul devean a adunat colecții val oroase\, care cuprind artefacte prețioase\, monede\, statui și inscripții din piatră\, obiecte cu valoare etnografică și pentru științele naturii. B iblioteca adăpostește peste 30.000 de volume\, iar colectivul actual al mu zeului are atât experiența\, cât și maturitatea pentru a desfășura activit ăți la cel mai ridicat nivel profesional.\nÎncepând din luna ianuarie am c reat o rubrică lunară pe pagina noastră în cadrul căreia vă propunem să fa ceți cunoștință cu 12 artefacte mai puțin cunoscute și să aflați povestea fiecăruia\, atât cât a putut să fie descifrată de arheologi. Am ales mediu l on-line cu speranța că vom putea să venim în întâmpinarea interesului câ t mai multor persoane.\nÎn ultima săptămână a fiecărei luni veți face cuno ștință cu un astfel de obiect\, iar la începutul anului 2026\, vom afla cu m poveștile se completează pentru a contura secvențe din viața unei comuni tăți.\nUneori se întâmplă să înțelegi funcționalitatea unui obiect chiar î n momentul descoperirii. Îl ții în mână și pur și simplu știi ce este și l a ce a folosit. Iar dacă obiectul mai este și frumos\, bucuria pe care o e xperimentezi este cu atât mai mare. Așa s-a întâmplat în data de 30 iunie 2009\, când a fost descoperită piesa pe care o prezentăm astăzi.\n \; \n\n \;\n\n \;\nObiectul după restaurare – restaurator: Ioana Popi țiu (Foto: Iosif Vasile Ferencz)\n\n \;\n \;\nA fost găsită în tim pul cercetării atelierului de fierărie de la Ardeu\, împreună cu alte arte facte interesante. Cel care a avut șansa să o atingă pentru prima oară\, d upă două mii de ani\, a fost colegul Gheorghe Natea de la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu.\n\n\n \;\n\n \;\nGheorghe Natea în timpul ce rcetărilor la Ardeu\, în anul 2009 (Foto: Iosif Vasile Ferencz)\n \;\n  \;\nPe vremea aceea începuse stagiul doctoral și venise să dea o mână de ajutor la Ardeu. Țin minte cum ținea artefactul în mână și cum am disc utat cu privire la funcționalitatea obiectului. Și nu am fost doar noi doi \, au mai fost și Cristian Roman\, Mihai Căstăian\, Cristian Dima și Romic ă Pavel. Am fost o echipă de arheologi care doream să descifrăm tainele ci vilizației dacice … și nu numai. Și cât de antrenante și utile erau discuț iile noastre pe marginea unor obiecte sau a unor contexte sau complexe! Un eori erau mai aprinse\, alteori mai așezate\, dar întotdeauna au fost prod uctive. Ne-au ajutat pe toți să înțelegem ceea ce descopeream.\n \;\n \n \;\nDiscuții cu privire la descoperirile din timpul zilei descoperi rile (Foto: \;Iosif Vasile Ferencz)\n \;\n \;\nAm înțeles cu t oții\, chiar de la bun început\, semnificația artefactului\, la ce folosea . Orificiul tăiat în forma literei „L” era cât se poate de potrivit pentru a lăsa loc pentru a fi introdusă o cheie. Însă o serie de alte detalii le -am distins mai târziu\, după ce obiectul a trecut prin laboratorul de res taurare și după ce a fost analizat cu multă atenție.\nAm mai semnalat și c u alt prilej că analiza unui obiect începe cu descrierea lui. Iar în cazul de față\, dintr-o primă privire\, se vede că piesa arheologică este păstr ată în întregime. Este confecționată din tablă din bronz (cel mai probabil este un aliaj pe bază de cupru\, dacă ținem cont de „patina” de culoare v erde\, specifică oxizilor cuprului) și are formă aproape circulară (cele d ouă diametre au 13\,04 și 2\,24 cm). Când a fost confecționat obiectul s-a dorit să fie nu doar util\, ci și plăcut la vedere. De aceea marginile îi sunt zimțate\, iar pe suprafață au fost trasate cu compasul\, cercuri con centrice.\nCele aflate în centru\, acolo unde a fost decupat orificiul pen tru introducerea cheii\, au fost întrerupte dând senzația că nu sunt compl ete\, că s-ar fi putut ca meșterul\, care le-a trasat\, să fi greșit. Însă dacă prelungim liniile\, care se văd foarte bine\, vedem că ele s-ar fi u nit\, tocmai în acel loc\, dacă nu ar fi lipsit o parte din material.\nApr oape de margine au fost practicate orificii pentru fixare. Cele cinci orif icii sunt deformate\, dovedind că ele au fost folosite cu prilejul fixării pe un suport din lemn. Tot atunci a fost îndoită și marginea pe un anumit segment\, poate pentru a fixa placa mai ferm\, de marginea suportului. O serie de îndoituri\, o margine ruptă în apropierea unui orificiu și lipsa cuielor de fixare pot fi indicii că a fost „forțată” chiar din vechime. În plus se poate distinge și o urmă de lovire din timpul săpăturilor arheolo gice.\nCu toate deformările la care ne-am referit\, artefactul are toate c aracteristicile pentru a fi considerat o piesă deosebită în inventarul Muz eului Civilizației Dacice și Romane din Deva.\nTrecând de etapa descrierii și a identificării funcționalității\, studiul obiectului ajunge la un niv el superior. Exemplarul a fost analizat de către Bogdan Lăpușan\, doctoran d în cadrul Institutului de Arheologie și Istoria Artei din Cluj Napoca. S ubiectul lucrării pe care o pregătește pentru doctorat vizează sisteme de siguranță\, încuietori de uși\, de lăzi și de casete provenind din descope riri din această parte a Europei. În acest context a studiat mecanisme\, c hei și alte elemente componente ale unor obiecte de acest fel. El a remarc at faptul că în Dacia preromană\, în spațiul intracarpatic\, au fost desco perite și publicate până în prezent 33 de obiecte care pot să fie încadrat e în această categorie. Dintre ele\, cele mai numeroase (11) provin de la Sarmizegetusa Regia\, în timp ce de la Ardeu a avut la dispoziție 10 piese . Altele au fost descoperite la Fețele Albe\, Piatra Roșie\, Căpâlna\, Băn ița și Sighișoara. Să mai menționăm că la Ardeu a mai fost descoperită și o altă placă de fixare (ferecătură)\, într-un alt context. Dar nu lipsesc nici cheile sau alte elemente componente ale unor lăzi sau casete.\n \ ;\n\n \;\n\n \;\nChei romane descoperite la Ardeu (după Ferencz 20 10)\n \;\n\n \;\nÎn ceea ce privește exemplarul descris\, după for mă și dimensiuni\, ar fi putut fi montat pe o ladă sau pe o ușă. Însă cont extul descoperirii\, în inventarul atelierului de fierărie\, ne indică fat ul că ar putea să provină de la o ladă\, în cazul în care nu a ajuns în ac el context ca materie primă. Îndoiturile descrise anterior pot fi argument e în favoarea ultimei propuneri de interpretare. Cred că e greu de crezut că ușa unui atelier de fierărie sau a casei meșterului să fi fost prevăzut ă cu o încuietoare sofisticată. Însă anumite obiecte de valoare ar fi putu t să fie păstrate „sub cheie” într-o ladă.\nOricare ar fi fost explicația prezenței obiectului în cadrul atelierului de la Ardeu este foarte clar că avem de a face cu un produs rar\, deosebit. Exemplare asemănătoare au fos t găsite în provinciile romane Dalmatia\, Moesia Superior\, Noricum\, Pann onia Inferior și Pannonia Superior. Istoria mecanismelor de închidere de a cest fel are rădăcini mai vechi decât cele pe care le-am amintit.\n \; \n\n \;\n„Ferecătură” pentru casetă\, descoperită la Ardeu (Foto: Alex andru Ranta)\n \;\n\n \;\nPrimele mecanisme – încuietori de felul celei acoperite cu plăci ca la Ardeu au început să apară în aria mediteran eană în secolele VI-V î.Hr. Ele erau mai rudimentare în comparație cu cele mai târzii\, din perioada elenistică sau romană. Mai ales romanii au perf ecționat sistemele pentru a asigura o siguranță sporită. Pentru un astfel de obiect era nevoie de o investiție financiară importantă. Mai mulți papi ri\, descoperiți în Provincia Romană Egipt\, datând din secolele II și III d.Hr.\, oferă informații cu privire la costurile ridicate ale fabricării unui sistem de închidere. Producția sistemelor de închidere era un proces dificil\, implicând un grad ridicat de complexitate\, atât în ce privește realizarea componentelor mecanismului\, cât și crearea unui model unic pen tru elementul de cheie care se potrivea cu zăvorul. La acestea se adaugă m ăiestria cu care era asamblat mecanismul și apoi era fixat pe o suprafață de lemn.\n\nAșa cum putem să vedem\, în anumite cazuri\, interpretările cu privire la un obiect pot să fie multiple. Dacă ferecătura a fost montată pe o ușă sau pe capacul unei lăzi\, al unui cufăr\, în atelier sau în locu ința meșterului de la Ardeu\, vom reține preocuparea pentru protejarea bun urilor de valoare sau de restricționarea accesului în anumite spații.\nÎn cazul în care piesa a avut\, în contextul în care a fost descoperită\, doa r un statut de „materie primă”\, ne gândim la modul în care sunt distribui te astfel de resurse și să încercăm să distingem locul de proveniență.\n&n bsp\;\nCu speranța că v-a plăcut povestea noastră de azi\, vă așteptăm cu comentarii și păreri\n \;\n \;\n\n\nExpert în bunuri de patrimoniu cultural național mobil\nCercetător consacrat\nDr. Iosif Vasile Ferencz\n Secția Arheologie în cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva\n& nbsp\;\n DTSTART:20250706T063400Z DTEND:20250706T063400Z GEO:+45.885883;+22.898308 LOCATION:MCDR ORGANIZER: SEQUENCE:1 SUMMARY:Proiectul „Un exponat de neratat”: 6. TABLĂ DIN BRONZ („FERECĂTURĂ” PENTRU CASETĂ) TRANSP:OPAQUE URL:https://mcdr.ro/index.php/ro/expozitii-si-evenimente/expozitii-permanen te/evenimentealtelocalitati/298-proiectul-un-exponat-de-neratat-6-tabla-de -bronz-ferecatura-de-caseta-2/2025-07-06-09-34 END:VEVENT END:VCALENDAR