BEGIN:VCALENDAR VERSION:2.0 PRODID:-//Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane//NONSGML kigkonsult.se iCalc reator 2.30.10// CALSCALE:GREGORIAN METHOD:PUBLISH UID:6ea09bbd-720e-418f-a0ae-082c2d334bbd X-WR-CALNAME:iCagenda X-WR-CALDESC:Event Management Extension for Joomla! X-WR-RELCALID:3E26604A-50F4-4449-8B3E-E4F4932D05B5 X-WR-TIMEZONE:Europe/Bucharest BEGIN:VTIMEZONE TZID:Europe/Bucharest BEGIN:STANDARD TZNAME:EET DTSTART:20241027T040000 TZOFFSETFROM:+0300 TZOFFSETTO:+0200 RDATE:20251026T040000 END:STANDARD BEGIN:DAYLIGHT TZNAME:EEST DTSTART:20240331T030000 TZOFFSETFROM:+0200 TZOFFSETTO:+0300 RDATE:20250330T030000 RDATE:20260329T030000 END:DAYLIGHT END:VTIMEZONE BEGIN:VEVENT UID:4bbba9d0-912b-4591-a6f1-a7f4a8e83445 DTSTAMP:20261029T123706Z CATEGORIES:EVENIMENTE CLASS:PUBLIC DESCRIPTION;ALTREP="CID:":  \;\nMuzeul din Deva este una dintre cele mai vechi instituții de prof il din țară. A fost înființat la sfârșitul secolului al XIX-lea. Sediul ce ntral este organizat în jurul palatului Magna Curia\, monument istoric car e se impune prin elemente arhitectonice şi stilistice renascentiste şi bar oce.\nPe parcursul unei perioade ce depășește un secol\, muzeul devean a a dunat colecții valoroase\, care cuprind artefacte prețioase\, monede\, sta tui și inscripții din piatră\, obiecte cu valoare etnografică și pentru șt iințele naturii. Biblioteca adăpostește peste 30.000 de volume\, iar colec tivul actual al muzeului are atât experiența\, cât și maturitatea necesare pentru a desfășura activități la cel mai ridicat nivel profesional.\nÎnce pând din această lună\, vă propunem să faceți cunoștință cu 12 artefacte m ai puțin renumitele și să aflați povestea fiecăruia\, atât cât a putut fi descifrată de arheologi. Am ales mediul on-line cu speranța că vom putea s ă venim în întâmpinarea interesului cât mai multor persoane.\nÎn ultima să ptămână a fiecărei luni\, veți face cunoștință cu un astfel obiect\, iar l a începutul anului 2026\, vom afla cum poveștile se completează pentru a c ontura secvențe din viața unei comunități.\n \;\n3. Vârf de săgeată di n corn de cerb\n\nFoto 1: Vârf de săgeată din corn de cerb descoperit la A rdeu (Foto: Corneliu Beldiman)\nSe întâmplă să descoperi uneori obiecte ca re nu sunt folosite astăzi în viața de zi cu zi. Uneori sunt fragmentare\, iar alte ori sunt întregi\, în alte situații sunt doar părți componente a le unor ansambluri. În astfel de cazuri este dificil să înțelegi funcționa litatea lor. Astfel de situații sunt foarte frecvente în arheologie. Dar ș i astfel de artefacte au povestea lor\, iar descifrarea tainelor pe care l e păstrează aduce de fiecare dată satisfacții. Însă pentru aceasta este ne voie de lectură\, multă lectură\, și uneori este nevoie și de experimente. Așa s-a întâmplat și cu obiectul pe care îl vom prezenta cu acest prilej. El a fost descoperit în anul 2009\, asemenea artefactului descris în luna februarie și face parte tot din inventarul atelierului despre care am mai vorbit.\nLa prima vedere avem de-a face cu o bucată de corn de cerb\, cu formă conică\, șlefuită și găurită\, a cărui vârf s-a rupt din vechime. Ni ci nu este foarte mare\, are lungimea de 5\,7 cm și diametrul maxim\, la b ază\, de 1\,3 cm. Gaura care a fost practicată în interior are 0\,9 cm\, c el puțin la margine\, pentru că se subțiază treptat. Să mai precizăm că ma sa piesei este de 6\,52 g.\nDe la prima vedere se observă că s-a păstrat f oarte bine. Corneliu Beldiman și Diana-Maria Sztancs\, specialiști cu mult ă expertiză în studiul obiectelor din os\, corn și alte materii dure anima le\, examinând cu atenție piesa\, au constatat că la realizarea sa a fost folosită o lamă de cuțit. Aceeași unealtă a fost utilizată deopotrivă pent ru cioplirea suprafeței și pentru perforarea pe o adâncime de cca 30 cm. M ai mult\, culoarea maronie indică aplicarea unui tratament termic. Adică a fost «călit» în foc\, cum am putea să spunem.\nO altă observație a celor doi specialiști este aceea că nu au putut fi observate urme de utilizare. Acest fapt susține din plin ideea că artefactul a fost realizat chiar în a cel loc.\nEtapa descrierii obiectului și a contextului de descoperire fiin d depășite\, vom trece la următorul pas\, acela al formulării întrebărilor pe baza cărora vom desluși povestea lui. O primă întrebare\, firească\, e ste legată de funcționalitate.\nCe este? La ce a fost folosit?\nIar răspun sul pe care am putut să îl formulăm\, pe baza experienței\, a cunoștințelo r acumulate și pe baza consultării cu alți specialiști\, a fost că utilita tea obiectului pare să fie aceea de vârf de săgeată. Cu toate că astfel de piese erau de obicei realizate din metal în perioada în care dacii au loc uit în zona actualului sat Ardeu.\n\nFoto 2: Vârf de săgeată din bronz des coperit la Ardeu (Foto: Alexandru Ranta)\nO altă întrebare tot la fel de r elevantă se referă la cine a folosit vârful de săgeată sau mai bine spus p entru cine a fost realizat\, ținând cont de observația că nu are urme de u tilizare. Pentru a răspunde\, trebuie să ținem cont de locul în care a fos t descoperit: în inventarul unui atelier\, împreună cu alte obiecte din os și corn\, unele aflate în curs de realizare\, dar și cu materii prime de același fel. Din această perspectivă este evident că are legătură cu ateli erul și cu meșterul care își desfășura activitatea acolo. Despre el am afl at\, din povestea prezentată în luna februarie că era și pescar.\nOare să fi fost și vânător? Sau a realizat vârful de săgeată pentru a fi folosit d e altcineva?\nRăspunsul la aceste întrebări este susținut de faptul că în inventarul aceleiași clădiri au fost descoperite și alte zece vârfuri de s ăgeată realizate din fier sau din bronz. Ele au forme diferite\, fapt care ne sugerează că erau folosite în feluri și situații diverse. La o analiză mai atentă remarcăm că avem de-a face cu \,\,muniție” adaptată pentru var iate tipuri de vânat. Și pentru că toate sunt descoperite în același loc\, unde sunt prezente și numeroase oase de animale sălbatice\, credem că nu este dificil să ne închipuim că meșterul nu era numai pescar\, ci și vânăt or.\n\nFoto 3: Vârfuri de săgeată descoperite în inventarul atelierului de la Ardeu (Desene: Raul Gașpar)\nOdată formulate aceste răspunsuri\, va tr ebui să mergem mai departe cu interpretarea și să răspundem la o altă într ebare:\nLa ce și cum era folosită piesa?\nPentru aceasta colegul și priete nul nostru\, dr. Marius Barbu\, a gândit un experiment arheologic. El a re alizat un vârf de săgeată din corn de cerb\, cu aceeași tehnologie ca în A ntichitate și cu aceleași dimensiuni ca și piesa originală.\n\nFoto 4: Rep lică a vârfului de săgeată din corn de cerb (Foto: Marius Barbu)\nÎn acela și timp\, a realizat și un vârf de săgeată din fier cu forma și dimensiuni le unuia dintre cele aflate în același context arheologic\, de la Ardeu.\n \nFoto 5: Replică a unui vârf de săgeată din fier (Foto: Marius Barbu)\nAm ândouă au fost montate pe tije din lemn cu aceeași lungime\, iar mai apoi a realizat teste de tragere într-o țintă din polistiren cu grosimea de 10 cm\, cu un arc reflex de putere medie. Distanța de tragere a fost constant ă\, de la 25-30 de metri\, fiecare dintre cele două săgeţi fiind propulsat ă de câte 5 ori. Pentru a crea o constantă de întindere a corzii arcului\, tijele săgeților au fost măsurate şi marcate la aceeaşi distanţă.\n\nFoto 6: Replici de vârfuri de săgeată montate pe tije (Foto: Marius Barbu)\nS- a constatat că săgeata cu vârf din fier a penetrat ţinta pe lungimi de 19- 20 cm\, în timp ce săgeata cu vârf conic din corn a penetrat ţinta pe lung imi de 16-17 cm\, producând însă orificii mai largi. Rezultatele testelor au dovedit capacitatea celor două proiectile de a penetra o țintă și de a provoca răni profunde.\n\nFoto 7: Săgețile au penetrate ținta (Foto: Mariu s Barbu)\nÎn cazul unui vânat sălbatic\, ambele săgeți ar fi cauzat sânger area animalului\, dar vârful săgeții din corn ar fi produs o rană mai mare și probabil o sângerare mai abundentă. Acest lucru ar fi scurtat traseul pe care animalul l-ar fi parcurs din momentul în care a fost lovit până câ nd a căzut epuizat. Trebuie remarcat faptul că pentru un vânător călare\, distanța parcursă de animalul rănit ar fi putut să nu conteze. De aceea pu tem să presupunem că vânătorul căruia îi era destinată săgeata nu folosea calul sau că tipul de vânat vizat de o astfel de muniție era găsit în locu ri în care se ajungea mai greu călare.\nAjunși cu analiza noastră spre fin al\, va trebui\, așa cum ne-am obișnuit\, să formulăm câteva concluzii. Să remarcăm și faptul că fie că este vorba de o sursă de hrană sau de materi i prime\, vânătoarea este una dintre ocupațiile atestate indirect de desco peririle arheologice ale dacilor. Pentru vânătoare sau exclusiv pentru ast fel de activități au fost folosite diverse tipuri de arme\, între care vâr furile de săgeți ocupă un rol important.\nStudiile paleofaunistice au cond us la identificarea a numeroase oase de animale sălbatice. Carnea\, coarne le sau blana animalelor sălbatice au reprezentat motivații importante pent ru vânători. Poate că vânătoarea a avut ca prim scop diversificarea sursei de hrană\, dar trebuie să fi fost și o sursă de materii prime pentru dive rse meșteșuguri. Pentru multe populații antice\, animalele vânate erau con siderate trofee\, dovezi ale măiestriei vânătorului. De multe ori\, diferi te părți ale corpului animalului au fost transformate în amulete pentru a- l proteja pe cel care le purta împotriva forțelor malefice ale vieții sălb atice sau vrăji. Un exemplu este dat în Enciclopedia cunoștințelor din Ant ichitate: „ ... Persoanele care poartă un dinte de căprioară sau care și-a u frecat corpul cu măduvă de cerb sau de căprioară vor respinge cu siguran ță atacurile tuturor șerpilor.” (Plinius 28. 42).\nVânătoarea a reprezenta t și reprezintă și astăzi una dintre activitățile în care este implicat om ul. Obiectul prezentat cu acest prilej ne deschide o perspectivă inedită p entru a înțelege aspecte particulare ale acestei îndeletniciri în Dacia\, înainte de cucerirea romană.\n \;\nCu speranța că v-a plăcut și aceast ă poveste arheologică\, vă așteptăm cu sugestii și comentarii pentru a put ea să îmbunătățim experiența noastră!\n \;\nExpert în bunuri de patrim oniu cultural național mobil\nCercetător consacrat\nDr. Iosif Vasile Feren cz\nSecția arheologie în cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Dev a\n \;\n \; DTSTART:20250328T070000Z DTEND:20250328T070000Z GEO:+45.885883;+22.898308 LOCATION:Palatul Magna Curia ORGANIZER: SEQUENCE:1 SUMMARY:Proiectul „Un exponat de neratat”: 3. VÂRF DE SĂGEATĂ DIN CORN DE C ERB TRANSP:OPAQUE URL:https://mcdr.ro/index.php/ro/expozitii-si-evenimente/expozitii-permanen te/evenimentealtelocalitati/245-proiectul-un-exponat-de-neratat-3-varf-de- sageata-din-corn-de-cerb-2/2025-03-28-09-00 END:VEVENT END:VCALENDAR