BEGIN:VCALENDAR VERSION:2.0 PRODID:-//Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane//NONSGML kigkonsult.se iCalc reator 2.30.10// CALSCALE:GREGORIAN METHOD:PUBLISH UID:8153f63b-b530-4aed-b50f-453df7a8dabd X-WR-CALNAME:iCagenda X-WR-CALDESC:Event Management Extension for Joomla! X-WR-RELCALID:3E26604A-50F4-4449-8B3E-E4F4932D05B5 X-WR-TIMEZONE:Europe/Bucharest BEGIN:VTIMEZONE TZID:Europe/Bucharest BEGIN:STANDARD TZNAME:EET DTSTART:20241027T040000 TZOFFSETFROM:+0300 TZOFFSETTO:+0200 RDATE:20251026T040000 END:STANDARD BEGIN:DAYLIGHT TZNAME:EEST DTSTART:20240331T030000 TZOFFSETFROM:+0200 TZOFFSETTO:+0300 RDATE:20250330T030000 RDATE:20260329T030000 END:DAYLIGHT END:VTIMEZONE BEGIN:VEVENT UID:266fd44c-9c01-45b2-a1ee-24bd0064f46b DTSTAMP:20261029T162711Z CATEGORIES:EVENIMENTE CLASS:PUBLIC DESCRIPTION;ALTREP="CID:":  \; \;\nMuzeul din Deva este una dintre cele mai vechi instituții de profil din țară. A fost înființat la sfârșitul secolului al XIX-lea. Se diul central este organizat în jurul palatului Magna Curia\, monument isto ric care se impune prin elemente arhitectonice şi stilistice\, renascentis te şi baroce.\nPe parcursul unei perioade ce depășește un secol\, muzeul d evean a adunat colecții valoroase\, care cuprind artefacte prețioase\, mon ede\, statui și inscripții din piatră\, obiecte cu valoare etnografică și pentru științele naturii. Biblioteca adăpostește peste 30.000 de volume\, iar colectivul actual al muzeului are atât experiența\, cât și maturitatea necesare pentru a desfășura activități la cel mai ridicat nivel profesion al.\n\nÎncepând din această lună\, vă propunem să faceți cunoștință cu 12 artefacte mai puțin renumite și să aflați povestea fiecăruia\, atât cât a putut fi descifrată de arheologi. Am ales mediul on-line cu speranța că vo m putea să venim în întâmpinarea interesului cât mai multor persoane.\nÎn ultima săptămână a fiecărei luni\, veți face cunoștință cu un astfel obiec t\, iar la începutul anului 2026\, vom afla cum poveștile se completează p entru a contura secvențe din viața unei comunități.\n\n2. Cârlig pentru pe scuit\n\nFoto 1. Cârlig pentru pescuit descoperit la Ardeu (Foto: Iosif Va sile Ferencz)\nUneori\, când descoperi un obiect vechi\, te surprinde prin … banalitatea formei\, a aspectului sau a materialului din care a fost re alizat. Uneori\, sunt atât de asemănătoare obiectelor folosite în ziua de azi încât … te gândești că lumea nu a evoluat prea mult din acele vremuri și până azi. De multe ori\, îți amintești cu multă precizie momentul desco peririi lui și emoțiile pe care le-ai trăit atunci. Așa poate să fie descr is și momentul descoperirii cârligului (sau acului) pentru pescuit care es te subiectul prezentării de astăzi.\nEra într-una dintre ultimele zile ale verii anului 2009\, iar investigația noastră avea ca obiectiv cercetarea  \;atelierului despre care am vorbit \; și în prezentarea din luna ianuarie.\nNu pot să spun că nu am fost bucuros când am ținut pentru prim a oară în mână piesa respectivă. Dar încă nu îmi dădeam seama cât de multe ne poate spune un … banal cârlig pentru pescuit. Biografia sa\, asemenea zarului prezentat anterior și a altor piese\, a început să se întrevadă du pă ce a ajuns pe masa de lucru\, sub lupă\, iar mai apoi\, la bibliotecă … \nÎntr-o primă etapă am constatat că obiectul este realizat din sârmă de b ronz și că are o lungime de cca 3 cm. Însă la o privire mai atentă remarcă m detaliile. Se poate observa cu ușurință contraacul\, partea ascuțită men ită să agațe peștele păcălit și să nu-i permită să se elibereze cu ușurinț ă.\n\nFoto 2. Detaliu a contraacului cârligului de pescuit descoperit la A rdeu (Foto: Iosif Vasile Ferencz)\nUn alt capăt al piesei a fost lățit pen tru a permite legarea firului undiței.\n\nFoto 3. Detaliu al capătului lăț it al cârligului de pescuit descoperit la Ardeu (Foto: Iosif Vasile Ferenc z)\nMai trebuie să remarcăm și faptul că exemplarul se păstrează foarte bi ne și este un exponat valoros\, care face cinste oricărui muzeu.\nDupă s-a văzut\, piesa nu a fost dificil de descris\, astfel că putem să trecem la următoarea etapă a analizei în care vom stabili „contextul” din care prov ine. Să ne amintim că în acest moment ne îndreptăm atenția asupra particul arităților locului în care a fost găsit acul pentru pescuit\, dacă are leg ătură cu o construcție sau nu. O maximă importanță pentru acest demers o a re înregistrarea datelor descoperirii.\nPe șantierele arheologice\, obiect ele sunt etichetate și depozitate în funcție de tipul artefactelor\, de ma terialul din care sunt realizate\, de poziția în care au fost găsite și de alte criterii relevante. Eticheta atașată cârligului pentru pescuit ne pr ecizează că a fost descoperit chiar pe podeaua atelierului\, în apropierea vetrei de forjă.  \;\n\nFoto 4. Vatra fierăriei în timpul cercetării (Foto: Iosif Vasile Ferencz)\nAvând la dispoziție toate aceste date este m omentul să stabilim un set de întrebări al căror răspuns va contribui la d escifrarea biografiei obiectului.\n \;O primă întrebare pe care o pune m în legătură cu orice obiect este exprimată sub forma: Ce este? sau La ce folosește obiectul?\nÎnsă în acest caz\, cred că răspunsul este foarte cl ar pentru toată lumea. O altă întrebare relevantă se referă la cine a folo sit cârligul. Pentru a răspunde\, trebuie să ținem cont de locul în care a fost descoperit: pe podeaua atelierului. Este evident că are legătură cu atelierul și cu meșterul care își desfășura activitatea acolo. Însă pescui a chiar el? Sau a realizat acul pentru a fi livrat altcuiva? Răspunsul ne este oferit de alte descoperiri provenind din același loc. Anume oasele de pește\, cu predilecție vertebre de crap. Să consemnăm și faptul că una di ntre vertebrele respective a fost „modelată” sub forma unei mărgele.\n\nFo to 5. Vertebre de pește (Foto: Corneliu Beldiman)\n \;\nFoto 6. Verteb ră de pește transformată în mărgică (Foto: Corneliu Beldiman)\nFaptul ne d emonstrează că în casa meșterului se mânca pește și că spiritul său creati v a găsit o modalitate de a utiliza chiar și oasele de pește … Și pentru c ă vorbim despre pește\, ne vine în minte\, firesc\, o altă întrebare.\nUnd e a fost prins peștele?\nSatul Ardeu este străbătut de o vale care înconjo ară dealul Cetățuie la nord și spre vest. În momentele de secetă\, abia se scurge un firicel de apă în albia săpată în piatră. Însă atunci când plou ă abundent\, apa vine vijelios și aduce aluviuni. Dovadă a momentelor de f urie a apelor sunt și Cheile Ardeului\, scurte dar impresionante.\n\nFoto 7. Imagine din Cheile Ardeului (Foto: Iosif Vasile Ferencz)\nEi bine\, înt r-un astfel de pârâu întâlnim pești de mici dimensiuni precum cleanul. Poa te că în vremurile îndepărtate era întâlnit și păstrăvul sau lostrița. Îns ă crapul este prezent în apele mai mari și mai line de la câmpie\, așa cum este Mureșul\, în zona noastră. Iar distanța de la Ardeu până la Mureș nu este deloc mare. Sunt cam 20 de km\, distanță care poate să fie parcursă de un pescar pasionat în doar câteva ore chiar și pe jos. Dar ca să poți s ă mergi la pescuit\, în acele vremuri ca și astăzi\, trebuie să dispui de timp liber. Se pare că meșterul de la Ardeu avea suficient de mult timp li ber pentru ca\, din când în când\, să poată să meargă la pescuit.\nProbabi l că era mai mult o activitate recreativă\, un fel de sport\, pentru că\, dacă vrei să pescuiești o cantitate mare într-un timp scurt\, folosești o plasă. Sau dacă nu ai timp de pierdut\, folosești un coș din nuiele confec ționat anume ca peștele să poată intra\, dar să nu mai iasă\, o vârșă. O l ași seara în apă\, iar dimineața aduni captura.\nCu undița nu este chiar l a îndemâna oricui. Este un fel de întrecere în care peștele are și el o șa nsă. Trebuie să îl faci să muște momeala și cârligul. Iar pentru aceasta t rebuie să te înarmezi cu răbdare\, să știi cum trăiesc peștii\, să găsești locul potrivit\, uneori chiar să îl momești și câte și mai câte. Un pesca r ar putea să completeze încă mult și bine toate însușirile pe care trebui e să le aibă. Meșterul nostru se pare că era un astfel de pescar\, care av ea și timp la dispoziție și pasiune pentru pescuit.\nAjunși cu analiza noa stră până aici\, ne putem gândi că am epuizat tot setul de întrebări pe ca re ni le putem pune în legătură cu acest obiect „banal”. Vă amintiți că la început am avut sentimental că este un obiect banal? Dar ce am mai putea să ne întrebăm?\nDin descrierea piesei ne amintim că unul dintre capete a fost lățit\, pentru a facilita prinderea cârligului de fir.\nDar oare\, di n ce era confecționat firul?Astăzi firul pentru pescuit este confecționat din „nilon”\, din material plastic și e făcut să reziste\, în funcție de g rosimea sa\, tensiunii provocate de peștii care se străduiesc să se eliber eze după ce au mușcat momeala. Însă\, în acele vremuri încă nu se inventas e materialul plastic. Nu vom ști poate niciodată cu siguranță ce fel de fi re folosea pescarul de la Ardeu\, însă\, poate că\, fire cum sunt cele din cozile unor cai ar fi putut să satisfacă nevoile pentru pescuit. Ele sunt deopotrivă subțiri\, rezistente și la îndemână.\nÎn legătură cu pescuitul \, putem să ne gândim și la alte detalii care trebuie să îl fi preocupat p e meșterul pescar. Este vorba\, cum este și firesc\, de momeli. Dar a deta lia despre râme\, viermi sau gândaci poate că nu va fi pe placul tuturor c ititorilor noștri\, cu toate că sunt pe placul peștilor. De aceea\, ne vom limita la a presupune că momelile erau ușor de procurat în mediul în care trăia pescarul.\nAjunși cu analiza spre final\, va trebui să formulăm cât eva concluzii. Piesa „banală”\, analizată în contextul nederanjat din Anti chitate\, ne oferă o serie de informații în legătură cu cel care a utiliza t obiectul. Și în acest fel\, putem să reconstituim o serie de detalii ale vieții unui personaj a cărui identitate nu o cunoaștem\, dar care a trăit \, în urmă cu două milenii\, într-o cetate dacică.\n\nCu speranța că v-a p lăcut povestea noastră de azi\, vă așteptăm cu sugestii și comentarii și s ugestii pentru ca să îmbunătățim experiența noastră!\n \; \;\nExpe rt în bunuri de patrimoniu cultural național mobil\nCercetător consacrat\n Dr. Iosif Vasile Ferencz\nSecția arheologie în cadrul Muzeului Civilizație i Dacice și Romane Deva\n DTSTART:20250227T070000Z DTEND:20250227T070000Z GEO:+45.885883;+22.898308 LOCATION:Palatul Magna Curia ORGANIZER: SEQUENCE:1 SUMMARY:Proiectul „Un exponat de neratat”: 2. CÂRLIG PENTRU PESCUIT TRANSP:OPAQUE URL:https://mcdr.ro/index.php/ro/expozitii-si-evenimente/expozitii-permanen te/evenimentealtelocalitati/229-proiectul-un-exponat-de-neratat-2-carlig-p entru-pescuit-2/2025-02-27-09-00 END:VEVENT END:VCALENDAR