- Data: - 25.11.2019
- Locatia: 1 Decembrie, Nr. 39
Zestrea patrimonială a Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva, care a depăşit vârsta de 130 de ani, s-a îmbogăţit an de an. Din multitudinea pieselor de mare valoare aflate aici, specialiştii instituţiei au realizat, într-o încăpere de la parterul Palatului Magna Curia expoziția intitulată Tradiție și continuitate la muzeul devean - Ambient de secol XIX.
______________________
În cadrul acesteia sunt expuse trei corpuri de mobilier de mari dimensiuni, două în stil Altdeutsch iar unul în stil Seccesion, acest stil fiind reprezentat în sală de o superbă oglindă de început de secol XX. În ceea ce priveşte piesele mici de mobilier, vizitatorul poate admira o masă Biedermaier din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în jurul căreia se regăsesc splendide scaune în stil Altdeutsch, îmbrăcate în piele. „Secretaire"-ul, adevărată bijuterie dăltuită în lemn, avea rostul de a adăposti obiecte de valoare. Trecerea timpului era înregistrată de un ceas-pendulă de început de secol XX, iar petrecerea timpului se făcea și cu ajutorul. cântecelor emise de gramofon.
Printre obiectele de artă decorativă expuse pe mobilierul mare se regăsesc cupa aniversară primită din partea autorităţilor de primarul român al oraşului Hunedoara, George Dănilă, în anul 1897, dar și o parte din produsele de faianţă ale manufacturii de la Batiz, manufactură care a activat aproximativ între anii 1805 – 1865. Vesela de culori diferite (galben, de culoarea osului, negru) produsă la Batiz delimitează cele trei stadii în evoluţia acestei manufacturi hunedorene de succes.
Tot în această sală sunt expuse și câteva dintre cele mai valoroase tablouri din colecţia de artă a Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva. Este vorba despre creaţii care înfăţişează personaje ce au jucat un rol important în istoria meleagurilor hunedorene în secolul al XlX-lea. Trei dintre acestea au aparținut familiei nobiliare haţegane Nopcsa: Alexius (1775-1862), Ladislau (1794-1884) și Franciscus (1815-1904). Alexius a fost Comite al Hunedoarei între 1817 și 1821, apoi Cancelar al Curţii din Viena pentru Transilvania, și a primit în 1855 rangul nobiliar de Baron, pentru serviciile aduse Imperiului. Ladislau a fost Comite Suprem al Hunedoarei între anii 1833-1848, iar în timpul Revoluţiei de la 1848-49, în virtutea dorinţei de afirmare ca român şi cu sprijinul prietenilor săi George Bariţiu şi Andrei Şaguna, s-a implicat activ participând la Adunarea de pe Câmpul Libertăţii de la Blaj. Cât despre Franciscus, acesta devenea în anul 1861, Comite al Comitatului Hunedoara iar din 1867, membru al Ministerului Regal al Casei Regale, Şef peste fisc şi tezaurier. Intre anii 1868-1895, Franciscus deţinea funcţia de Maestru suprem al Curţii şi Cancelar al Reginei Elisabeta, împărăteasa Austriei. A fost membru al mai multor societăţi şi ordine, consilii şi camere secrete, printre care şi Marele Ordin Creştin Leopold.
Secolul al XIX-lea, în special în partea a doua, a fost caracterizat de mari frământări sociale, naţionale şi politice pentru întreaga Europă şi implicit şi pentru Transilvania, parte a Imperiului austro-ungar la vremea respectivă. De aceea în această sală se regăsește şi portretul dr. Ioan Mihu (1854-1927), un intelectual implicat în acţiunile întreprinse pentru emanciparea politică, socială şi culturală a românilor din Transilvania.