BEGIN:VCALENDAR VERSION:2.0 PRODID:-//Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane//NONSGML kigkonsult.se iCalc reator 2.30.10// CALSCALE:GREGORIAN METHOD:PUBLISH UID:a27a8d60-0844-4754-8bde-5ed32f1c4a39 X-WR-CALNAME:iCagenda X-WR-CALDESC:Event Management Extension for Joomla! X-WR-RELCALID:3E26604A-50F4-4449-8B3E-E4F4932D05B5 X-WR-TIMEZONE:Europe/Bucharest BEGIN:VTIMEZONE TZID:Europe/Bucharest BEGIN:STANDARD TZNAME:EET DTSTART:20231029T040000 TZOFFSETFROM:+0300 TZOFFSETTO:+0200 RDATE:20241027T040000 END:STANDARD BEGIN:DAYLIGHT TZNAME:EEST DTSTART:20230326T030000 TZOFFSETFROM:+0200 TZOFFSETTO:+0300 RDATE:20240331T030000 RDATE:20250330T030000 END:DAYLIGHT END:VTIMEZONE BEGIN:VEVENT UID:e401c5d9-fda4-4236-bcae-66050c477fcb DTSTAMP:20260925T165221Z CATEGORIES:AVRAM IANCU CLASS:PUBLIC DESCRIPTION;ALTREP="CID:": \n \;\nIancu la Târgu Mureș\n \;\nDupă absolvirea Facultății de Dr ept din Cluj\, Iancu pleacă la Târgu Mureș pentru a-și satisface stadiul d e cancelist sperând astfel\, că va putea ca avocat\, să apere drepturile n ației sale.\nAici se întâlni cu mulți dintre foștii săi colegi de la Cluj\ , dar și cu alți tineri care absolviseră mai demult dreptul. Toți acești t ineri\, în marea lor majoritate\, provin din familii de iobagi și doar un număr neînsemnat dintre ei aparțin clasei nobiliare. Cunoscând soarta grea a iobagilor\, animați de ideile revoluționare ce răzbat până la ei din ve stul Europei\, stăpânind cunoștințe juridice temeinice\, îmboldiți de elan urile tinereții\, ei sunt hotărâți ca prin orice sacrificiu să facă drepta te poporului român.\nSe întâlnesc de multe ori în casa locuită de Iancu\, unde discută toate noutățile din gazete\, dezbat evenimentele zilei\, cânt ă doine sau programează excursii în împrejurimi. La un moment dat\, se con stituie într-o asociație care are ca scop instruirea membrilor săi în cult ura națională. Însă\, după câteva întruniri\, la care au participat și pro topopii Farago și Trombitaș\, au fost nevoiți să renunțe. Maghiarii se sim țeau amenințați de inițiativa tinerilor români\, iar în Gazeta de Transilv ania\, Gheorghe Barițiu îi mustră pentru curajul lor\, și le recomandă „pr udență”.\nDacă printre tinerii din grupul lor\, Papiu Ilarian are faima ce lui mai strălucit student al școlilor din Cluj\, iar Samuil Poruțiu este r espectat pentru maturitatea ideilor sale\, în schimb\, Avram Iancu se ridi că mai presus de colegi prin farmecul său înnăscut\, prin pasiunea nestăvi lită pe care o pune în convingerile politice și prin voința ce nu cunoaște nici un obstacol.\nDe multe ori\, grupul românilor canceliști se reunește într-una din crâșmele orașului\, unde în fumul gros și mirosul de vin acr u\, poate îndoit cu apă\, în cântecele dezlănțuite ale lăutarilor\, ei con tinuă să dezbată problemele ce-i frământă cu asupra de măsură.\nLa una din tre aceste întâlniri\, după ce le-au răsunat în urechi întruna\, ceasuri d e-a rândul ceardașuri ungurești\, Iancu numai ce se opri deodată din vorbă . Se sculă de la masă cu ochii scăpărându-i de mânie și se îndreptă hotărâ t către lăutari\, căutându-se prin buzunare\, de unde scoase câțiva galben i și-i întinse lui Șandor.\n- Șandore\, ceardaș ai cântat toată seara\, ac um\, rogu-te\, cântă-ne și nouă câte o țarină\, câte o doină de dor și de jale\, că amar ni-i sufletul!\nȘandor luă galbenii făcând o plecăciune adâ ncă și începu să cânte țarina de la Abrud\, în ovațiile canceliștilor româ ni și sub privirile furioase ale tinerimii maghiare.\nDeși conflictele înt re tinerii maghiari și români erau numeroase\, Iancu se bucura de respect în ambele tabere\, fiind desemnat de multe ori de președintele Tablei (rec torul) să facă anchetele de rigoare în cazul unor dispute de acest fel. De aceea\, și în acest caz\, deși s-au simțit jigniți de intervenția românul ui\, tinerii maghiari s-au abținut să protesteze\, făptura subțire și demn ă a Iancului\, impunându-le respect. Și mai era și faptul că românii semna seră și ei într-un moment de entuziasm Memoriul canceliștilor din Târgul M ureș către împăratul din Viena\, în care ei\, maghiarii\, cereau libertate a presei și uniunea cu patria soră\, adică\, unirea Transilvaniei cu Ungar ia. De aceea\, pentru moment\, maghiarii n-ar fi vrut o ceartă cu grupul r omânilor\, sperând că aceștia le vor sta în continuare alături\, susținând u-i.\nÎnsă\, românii s-au dezmeticit repede că în Memoriu nu se ține câtuș i de puțin seamă de existența nației române. Tocmai aceste aspecte le dezb ăteau acum aprins la masa lor.\n- Ne-am lăsat prostiți! striga unul.\n- Ia r ne-au tras pe sfoară! Doar interesele lor și le susțin\, ca-ntotdeauna\, de veacuri\, adăugă altul.\n- Să se șteargă iobăgia\, interveni Ilarian\, și fără nici o despăgubire\, că doar am plătit destul\, veacuri întregi\, cu sudoarea și sângele bunilor și străbunilor noștri.\n- Voim să se respe cte toate naționalitățile și limbile lor\, să se bucure toți de drepturi e gale\, nu numai unii să se îmbuibe mereu\, spuse și Iancu\, cu privirile î ncețoșate la auzul doinelor ce izvorau precum susurul blând al izvoarelor de munte\, de sub arcușul viorii lui Șandor.\nLa mesele maghiarilor se dis cuta cu aprindere mare\, se striga\, se înjura\, comesenii părând gata\, g ata să se încaiere la bătaie\, în timp ce aruncau priviri furioase spre ro mâni.\n- Uniune sau moarte! strigă acum maghiarii. Și mai îmi spune deunăz i Urhazy\, scriitorul: Domnia-ta ai semnat doar uniunea! Domnia-ta\, conce tățene Poruțiu\, ești de-acum ungur![1] Auzita-ți voi\, mai mare nesimțire ? interveni la rândul său\, revoltat\, Poruțiu.\n- Toată Europa strigă: Li bertate\, egalitate\, frățietate!\, iar noi nici în ceasul al doisprezecel ea să nu ne cerem drepturile? Ba\, principiile acestea trebuie să fie și d eviza noastră\, tezaurul cel mai scump și obiectul cel mai sfânt. Trăind c u ele și pentru ele\, suntem gata a da mâna cu cei mai neîmpăcați vrăjmași ai noștri\, oferindu-le cel mai sincer ajutor ce se poate aștepta de la u n popor european. Despoiați însă de aceste principii\, suntem hotărâți din tru început\, cu cea mai bărbătească seriozitate a ne vărsa sângele până l a cel din urmă român[2]\, spuse Iancu.\n\n[1] Siviu Dragomir\, Avram Iancu \, București\, 1965\, p. 36.\n[2] Ibidem.\nMonica Cecilia Dușan\, Muzeogra f\nMuzeul de Istorie Locală și Etnografie Brad\n \; DTSTART:20240304T080000Z DTEND:20240304T080000Z GEO:+46.130711;+22.794977 LOCATION:Expoziția de Istorie Locală și Etnografie Brad ORGANIZER: SEQUENCE:1 SUMMARY:Iancu la Târgu Mureș TRANSP:OPAQUE URL:https://mcdr.ro/index.php/ro/avram-iancu/122-iancu-la-targu-mures/2024- 03-04-10-00 END:VEVENT END:VCALENDAR