BEGIN:VCALENDAR VERSION:2.0 PRODID:-//Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane//NONSGML kigkonsult.se iCalc reator 2.30.10// CALSCALE:GREGORIAN METHOD:PUBLISH UID:51141046-e8eb-474c-a775-cdbe7bd689a7 X-WR-CALNAME:iCagenda X-WR-CALDESC:Event Management Extension for Joomla! X-WR-RELCALID:3E26604A-50F4-4449-8B3E-E4F4932D05B5 X-WR-TIMEZONE:Europe/Bucharest BEGIN:VTIMEZONE TZID:Europe/Bucharest BEGIN:STANDARD TZNAME:EET DTSTART:20231029T040000 TZOFFSETFROM:+0300 TZOFFSETTO:+0200 RDATE:20241027T040000 END:STANDARD BEGIN:DAYLIGHT TZNAME:EEST DTSTART:20230326T030000 TZOFFSETFROM:+0200 TZOFFSETTO:+0300 RDATE:20240331T030000 RDATE:20250330T030000 END:DAYLIGHT END:VTIMEZONE BEGIN:VEVENT UID:db50ffad-0f5b-4063-a0cd-08570a83ba23 DTSTAMP:20260925T162403Z CATEGORIES:AVRAM IANCU CLASS:PUBLIC DESCRIPTION;ALTREP="CID:":  \;\nCopilăria lui Avrămuț\n \;\nAvrămuț crescu repede alături de fratele său Ion\, care era cu patru ani mai mare decât el\, în gospodăria bine închegată și rânduită a părinților săi\, o gospodărie de oameni înstă riți\, se poate spune\, pentru locurile și vremurile acelea. Alisandru\, t atăl celor doi copii\, era gornic\, adică\, supraveghetor al pădurilor și jude sătesc. El avea în gospodărie 12 boi de jug\, 4 cai\, 70 de oi\, 30 d e porci și 8 stupi\, câteva pășuni și ceva pământ arabil\, dar și moara In ceștilor. Făcea și cărăușie\, care îi aducea venituri frumoase.\nÎncă de f oarte mic\, Avrămuț participa cu bucurie și entuziasm\, după puteri\, la t reburile din gospodărie. Și creștea vesel\, isteț și energic în tot ceea c e întreprindea. Și creștea vegheat de măreția muntelui Găina și a stenilor de piatră din jurul satului\, înconjurat de pădurile întinse și fremătăto are din jur\, de poienile înmiresmate smălțuite de flori\, în susurul zglo biu al izvoarelor reci de munte\, trăgându-și în cuget din toate acestea\, dârzenia\, verticalitatea\, semeția\, dar și blândețea și omenia.\nÎmbrăc at în cămașa lungă de cânepă albită\, încins cu un chimir de piele frumos lucrat\, cu o pălărioară neagră împodobită cu ciucuri de lânică roșie pe c ap\, să-l apere de soare și vânt\, desculț sau cu opinci în picioare\, dup ă vreme\, alerga de colo-colo fără odihnă\, ca orice copil sănătos\, după mingea făcută de el din piele de vită umplută cu păr. Și niciunul dintre b ăieții satului nu-l întrecea în joaca aceasta\, pentru că în el clocotea v iața și sănătatea.\nMereu se lua la întrecere cu copiii din vecini sau cu verișorii săi\, pe coastele din fața casei\, sau prin ascunzișurile râpei de peste vale\, cățărându-se și ascunzându-se prin cotloanele sălbatice al e Pietrei Albe\, asemănătoare unor turnuri fumurii de catedrală. Iar vara\ , toți copiii se bălăceau cu zgomot și veselie mare în undele reci ale pâr ului din spatele casei sau în iazul morii. Avrămuț era neîntrecut la prins ul păstrăvilor cu mâna de prin bulboane\, de sub lespezile mari de piatră\ , dar pescuia și cu undița. \;\nÎntr-o zi\, fu întrerupt din joacă de țipetele femeilor ce se auzeau pe uliță în jos. Alergă cât îl ținură picio arele să vadă ce se întâmplă\, însă scena la care asistă îi umplu ochii de lacrimi și sufletul de jale și încrâncenare.\nÎn uliță văzu cum pandurii o târau pe Anuța\, o văduvă cu trei copii mici\, împingând-o și înghiontin du-o. În acest timp\, copiii\, cu mâinile lor mici\, se agățau urlând cu d isperare de hainele mamei\, fiind aruncați cât-acolo de oamenii stăpânirii . Femeile din vecini venite în grabă\, strigau și plângeau disperate.\nÎn timp ce unul dintre panduri citi ceva într-o limbă greu de înțeles pentru Avrămuț la vârsta aceea\, ceilalți o legară repede pe femeie de unul dintr e frasinii din dunga drumului\, și începură să-i care la vergi pe spinare. Curând cămașa se făcu zdrențe care se înroșiră\, apoi se năclăiră de sâng e. Femeia la început strigă și plânse\, apoi glasul îi deveni tot mai slab …\nPandurii își terminară treaba\, dezlegară femeia care căzu mototol la r ădăcina copacului\, după care plecară.\n- Tulai\, Doamneee! Ce-or putut-o cilăvi (răni\, lovi)! Nu i-ar răbda pământul\, să-i rabde! se tânguiau fem eile\, în timp ce o duceau spre casă… 25 de vergi pântru o sarcină de lemn e din pădurea ce-o fost odată tătă a noastă? Nu-i mai de trăit\, pă pământ ul ăsta!\nCa din pușcă\, Avrămuț plecă spre casă cu ochii scăldați în lacr imi.\n- Tată\, nu-i bună rânduiala de acum! Trebuie schimbată! Nu-i drept ca unii să moară de flămânzi\, iar alții să crape de sătui!\n- Bine\, i-a răspuns tatăl\, dar cum? Hei\, măi băiete\, Dumnezeu să ne ferească de săr manul bogat și de foamea sătulului. Atunci e de rău…!\nStrângând din pumni \, Avrămuț plecă trist pe malul pârâului\, unde se tot gândi și frământă c um să facă lumea mai bună și mai dreaptă.\nIar mai târziu\, în tinerețe\, chiar a încercat\, crezând că va reuși să schimbe legile nedrepte ale lumi i.\n \;Surse bibliografice: Ștefan Pascu\, Horia Ursu\, Silviu Dragomi r (Avram Iancu)\n \;Monica Cecilia Dușan\, Muzeograf\nMuzeul de Istori e Locală și Etnografie Brad\n \;\n\nSuntem la episodul al unui alt „s erial” on-line\, AVRAM IANCU. OMUL\, în legătură directă cu anul aniversar al Crăișorului!„Serialul” cuprinde scrierile colegei noastre\, muzeograf Monica Dușan\, atât de minunat alcătuite\, într-un limbaj arhaic\, plăcut văzului și auzului\, preluat din acele timpuri!\n \;\nPrimul episod a fost săptămâna trecută\, despre „Cum a venit pe lume Avrămuț!”\, iar azi c ontinuăm cu:\n„Copilăria lui Avrămuț”:„Avrămuț crescu repede alături de fr atele său Ion\, care era cu patru ani mai mare decât el\, în gospodăria bi ne închegată și rânduită a părinților săi\, o gospodărie de oameni înstări ți\, se poate spune\, pentru locurile și vremurile acelea (…). Îmbrăcat în cămașa lungă de cânepă albită\, încins cu un chimir de piele frumos lucra t\, cu o pălărioară neagră împodobită cu ciucuri de lânică roșie pe cap\, să-l apere de soare și vânt\, desculț sau cu opinci în picioare\, după vre me\, alerga de colo-colo fără odihnă\, ca orice copil sănătos\, după minge a făcută de el din piele de vită umplută cu păr. Și niciunul dintre băieți i satului nu-l întrecea în joaca aceasta\, pentru că în el clocotea viața și sănătatea (…). Într-o zi\, fu întrerupt din joacă de țipetele femeilor ce se auzeau pe uliță în jos. Alergă cât îl ținură picioarele să vadă ce s e întâmplă\, însă scena la care asistă îi umplu ochii de lacrimi și suflet ul de jale și încrâncenare. În uliță văzu cum pandurii o târau pe Anuța\, o văduvă cu trei copii mici\, împingând-o și înghiontindu-o. În acest timp \, copiii\, cu mâinile lor mici\, se agățau urlând cu disperare de hainele mamei\, fiind aruncați cât-acolo de oamenii stăpânirii. Femeile din vecin i venite în grabă\, strigau și plângeau disperate. (…) ”-Tată\, nu-i bună rânduiala de acum! Trebuie schimbată! Nu-i drept ca unii să moară de flămâ nzi\, iar alții să crape de sătui!”\n\n\n\nVă dorim lectură plăcută și rev enim săptămâna viitoare cu un nou episod!\n \;\n DTSTART:20240206T083000Z DTEND:20240206T083000Z GEO:+46.130711;+22.794977 LOCATION:MCDR ORGANIZER: SEQUENCE:1 SUMMARY:AVRAM IANCU - OMUL: Copilăria lui Avrămuț TRANSP:OPAQUE URL:https://mcdr.ro/index.php/ro/avram-iancu/115-avram-iancu-omul-copilaria -lui-avramut/2024-02-06-10-30 END:VEVENT END:VCALENDAR