- Data :
- Locatia : Biblioteca documentară a MCDR
Despre „influenza” (boala) spaniolă
Vă propunem lectura unei publicații din patrimoniul bibliotecii documentare a Muzeului Civilizației Dacice și Romane.
Este vorba despre primul număr al seriei „Biblioteca interesantă”, cu subtitlul „Pățaniile unui recrut”, care a apărut la Orăștie, la „Tipografia Modernă”, în anul 1918.
Cărticica are două părți. Prima cuprinde două poezii care vorbesc despre sentimentele trăite de cei mobilizați pentru front: „Din pățaniile mele” semnată de Iosif Iacsa și „Verș de regută” (Vers de recrut) semnată Petru Iacsa din Cricău. În partea secundă, găsim un text interesant având același subiect: Marele Război. Intitulat „Din minunile răsboiului”, semnat de Gavril Todică la 15 octombrie 1918, textul ne vorbește despre efectele economice ale războiului, despre speranțele (dovedite deșarte ulterior, vezi conflictele ulterioare) că punerea în practică a celor 14 puncte wilsoniene vor duce la nașterea unei lumi mai bune, bazată pe înțelegeri pașnice între țările lumii. În ultimele două pagini o să aveți surpriza de a constata (a câta oară?) că istoria se repetă. Pot să spun doar atât: astăzi putem înțelege mai bine sentimentele trăite de înaintașii noștri acum mai bine de 100 de ani, când s-au confruntat cu pandemia cauzată de așa numita „gripă spaniolă”. Prin urmare, vă invităm să lecturați, mai cu seamă pentru că sfaturile de atunci privind protecția împotiriva gripei sunt valabile și astăzi.
Născut în 3 februarie 1877 în comuna Iclod (Gherla) din fostul judeţ Someş (astăzi Cluj), într‑o familie numeroasă, Gavril Todica îşi face studiile primare în localitatea natală, iar pe cele secundare în mai multe localităţi transilvănene (Gherla, Năsăud, Dej, Bistriţa, Blaj, Braşov şi Alba‑Iulia), în dorinţa de a cunoaşte cât mai multe „obiceiuri, oameni şi locuri”, fiind stipendiat de către Astra. Studiile superioare le face la Şcoala de Chimie de la Altenburg, lângă Leipzig, şi apoi la Facultatea de studii economice a Universităţii din Budapesta, obţinând la absolvire diploma de „contabilitate de stat”.
Tot ca student, la Budapesta, face parte din grupul de tineri care, împreună cu Octavian Goga, Ioan Lupaș, Alexandru Ciura, au pus bazele revistei „Luceafărul”. În primul deceniu al secolului 20 el devine membru corespondent al „Societăţii Astra în Secţiunea ştiinţifică”, şi ulterior în Comitetul ei de conducere, dar în acelaşi timp, datorită instruirii ca autodidact în astronomie, pe care o şi populariza, este admis în 1905 ca membru al celei mai importante societăţi cu acest profil din Europa şi nu numai, „Société Astronomique de France”, fondată la Paris în 1887 de către Camille Flammarion. În 1907, luând fiinţă la Bucureşti Societatea astronomică română, Todica devine în curând membru al acesteia. În perioada 1905–1924 este contabil şef şi apoi director la Banca „Geogeana” din Geoagiul de Jos. Își va pune experiența și cunoștiințele sale multidisciplinare la dispoziția publicului larg. Astfel ideile sale apar frecvent în ziare precum „Românul” (Arad), „Transilvania” (Sibiu), „Gazeta Transilvaniei” (Brașov), etc. dar cel mai frecvent în publicațiile românești din Orăștie („Libertatea” și suplimentle ei „Cosânzeana”, „Foaia interesantă”, „Tovărășia” și „Plugarul luminat”). Din lucrările sale amintim doar câteva: „Studii Științifice” (trei volume, Orăștie 1910), „Hades. Studii filozofice” (Orăștie,1912), „Zări în univers”, „Din astronomia sistemului solar” (Arad, 1916) etc. În domeniul geografiei lucrările sale sunt incluse în broșurile de popularizare „Țara Hațegului” și „Vulcanismul”. În 1917, scoate revista Convorbiri științifice (1917-1923) redactată și scrisă aproape în exclusivitate de el. După o intensă activitate științifică, istorică și culturală, moare la 23 aprilie 1946, la Geoagiu.
Bibliografie:
Adela Herban, Maria Basarab, „Gavril Todică între știință, istorie și cultură”, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2010.
Elvira Botez, „Doi astrişti astronomi amatori: Gavril Todica şi Ioan Corbu”, în „Noema”, vol. XI/2012, București, p. 368-371
Maria Razba, „Personalități hunedorene (sec.XV – XX)”, Editura Emia, Deva, 2004.
Ștefan Viorel Papp, bibliotecar
Secția de Istorie și Artă
http://mcdr.ro/index.php/ro/biblioteca-muzeului
