- Data :
- Locatia : Deva, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
Biserica de la Crișcior
Monumentele istorice ale Transilvaniei au o valoare artistică incontestabilă, ele se prezintă ca mărturii și documente pentru istoria și cultura națională, dovedind continuitatea civilizației românești pe meleagurile transilvănene în perioada Evului Mediu.
Localitatea Crișcior, situată în depresiunea Bradului, deține una dintre cele mai însemnate biserici monument istoric din Țara Zarandului, o biserică de zid construită cel mai probabil între sfârșitul secolului al XIV-lea, având hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Ctitorită de cneazul român Bălea, așa cum reiese din inscripțiile tabloului votiv din interiorul bisericii, biserica are plan dreptunghiular cu altar poligonal, în interior semicircular, iar în partea de vest se află un turn-clopotniță cu un foișor de lemn la ultimul nivel.
Valoarea culturală deosebită este dată și de picturile murale interioare, datând de la sfârșitul secolului al XIV-lea. Tabloul votiv, situat pe peretele vestic și cel sudic, în registrul inferior, îi înfățișează pe ctitorii bisericii: voievodul Bălea și soția sa Vișe, precum și pe copiii lor, Ștefan, Iuca și Laslo. Ctitorul Bălea, menționat documentar în anul 1404, și soția sa Vișe sunt pictați pe un fond roșu, așezați sub niște arcade semicirculare, susținute de coloane relativ masive. Ctitorii sunt reprezentați ușor întorși către centrul scenei, susținând cu ambele mâini macheta bisericii, spre care se îndreaptă în zbor doi îngeri.
O serie de alte picturi redau diferite momente din viața lui Iisus, portrete de sfinți, precum și pe cei trei regi sfinți ai Ungariei, Ștefan, Emeric și Ladislau.
Astfel, în anul 1929 a fost descoperită o parte din pictura veche, iar printre scene se regăsesc „Cina cea de taină”, „Spălarea picioarelor” și „Adormirea Maicii Domnului”, picturi situate pe peretele vestic, în registrul superior. În aceeași perioadă a fost găsită pictura reprezentându-l pe „Sfântul Gheorghe omorând balaurul”, poziționată în registrul inferior, pe peretele nordic. În anul 1968, lucrările de restaurare au adus la lumină alte scene: „Sfinții Theodor și Dumitru”, poziționați în registrul inferior al peretelui nordic, „Sfânta Marina” și „Ducerea Crucii”, ambele aflate în registrul superior al peretelui nordic, „Botezul” și „Întâmpinarea Domnului”, situate în registrul superior al peretelui sudic, iar „Descoperirea Sfintei Cruci” pe peretele sudic, în registrul inferior. Picturile sunt atribuite unui număr de doi meșteri, care au lucrat într-o manieră caracteristică artei bizantine, dar incluzând și câteva detalii apusene.
Un moment sensibil din istoricul monumentului s-a petrecut în timpul Revoluției din 1848-1849, când biserica a fost incendiată. Ca urmare, pe parcursul secolului al XIX-lea au fost întreprinse lucrări de reparații, înregistrându-se totodată o serie de modificări: refacerea altarului, alungirea navei către est, refacerea tavanelor și realizarea unor noi deschideri spre sud, o ușă și două ferestre mari, în timp ce ușa inițială din nord a fost desființată.
Lăcrămioara Ștefan, muzeograf
Secția de Marketing și Relații cu Publicul
Bibliografie:
Marius Porumb, Pictură românească din Transilvania, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981.
Liana Tugearu, Biserica Adormirii Maicii Domnului din satul Crișcior, în Pagini de Veche Artă Românească, V/1, 1985, p.71-96.
Ecaterina Cincheza-Buculei, Date noi privind pictura bisericii din Crișcior, în Studii și Cercetări de Istoria Artei, 25, 1978, p.35-44.
Silviu Dragomir, Vechi biserici din Zarand și ctitorii lor în secolele XIV-XV, în Extras din Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice din Transilvania pe 1929, Tipografia Cartea Românească, Cluj, 1930, p. 225-246.
Acad. Răzvan Theodorescu, Marius Porumb, Arta din România – Din Preistorie în contemporaneitate, Editura Mega, București, Cluj-Napoca, 2018, p. 269-270.
Surse foto:
Andrei Brudi Fürbache (Foto 01-10)
Ecaterina Cincheza-Buculei, Date noi privind pictura bisericii din Crișcior, în Studii și Cercetări de Istoria Artei, 25, 1978, p.37 (Foto 11 - Tabloul votiv)
Marius Porumb, Dicționar de pictură veche românească din Transilvania, secolele XIII-XIV, Editura Academiei Române, București, 1998, p. 94 (Foto 12 - Tabloul votiv)
