- Data :
- Locatia : DEVA - Palatul Magna Curia, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, în colaborare cu Episcopia Devei și Hunedoarei, Universitatea de Artă și Design Cluj Napoca, Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia și Grupul Sfântul Ioan Damaschin din Cluj Napoca, vă invită să vizitaţi expoziția de artă bizantină: „Patrimoniu contemporan, imaterial, universal”, organizată în Palatul Magna Curia, cu prilejul celei de a VIII-a ediții a manifestării intitulate „ZILELE ICOANEI”.
Vă așteptăm!
Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva
* * *
Patrimoniu - Contemporan, Imaterial, Universal
Cu ocazia Centenarului Marii Uniri, membrii grupului bizantin „Sfântul Ioan Damaschin” din Cluj-Napoca și-au propus să realizeze mai multe activități culturale prin care să aducă un omagiu acestui eveniment atât de important pentru istoria noastră națională.
Grupul de psalți și iconari, conduși de către protopsaltul lect. univ. dr. Sorin Albu de la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, este alcătuit din tineri aparținând unor varii domenii profesionale (medici, profesori, economiști, ingineri, artiști, informaticieni, teologi, muzicieni, arhitecți, studenți), dar pe care îi unește dragostea pentru frumos și pentru tot ce înseamnă Bizanț și tradiție bizantină.
Prin activitățile pe care le desfășoară (concerte de muzică psaltică, vernisaje și expoziții de icoane, dezbateri culturale pe teme de istorie bizantină) grupul încearcă, pe cât posibil, să recreeze această lume fascinantă, să redescopere pulsul ortodoxiei acelor vremuri, să îl înțeleagă pe omul de atunci cu lumea sa, cu arta sa, cu muzica sa, cu universul său material și spiritual, și, nu în ultimul rând, încearcă să se apropie de felul de a fi și de a gândi al părinților isihaști. În acest scop organizează an de an la Cluj-Napoca „Zilele Artei Bizantine” în cadrul cărora prezintă expoziții de icoane bizantine realizate atât de membrii grupului cât și de alți artiști iconari colaboratori, susțin concerte, invită grupuri psaltice din țară, inițiază masterclass-uri cu protopsalți recunoscuți de peste hotare.
A vorbi despre Bizanț în contextul centenarului, a aduce în atenția publicului arta și muzica bizantină, ar părea la prima vedere fără legătură cu înfăptuirea idealului de unitate al tuturor românilor: avem, pe de o parte, spiritul ecumenic și integrator al Bizanțului, o oecumene universală prin însăși natura ei, iar pe de altă parte idealuri naționale nu mai vechi de câteva sute de ani. Contradicția este, însă, aparentă. Da, suntem o țară tânără. Da, avem doar o sută de ani. Da, idealurile noastre naționale au început să se contureze începând de prin secolele XVII-XVIII. Este adevărat. Însă aceste idealuri nu s-ar fi putut înfăptui dacă nu ar fi existat o bază comună: ethosul nostru, limba, tradițiile și, cel mai important, moștenirea bizantină, apartenența noastră la spiritualitatea răsăriteană. Tocmai aceasta dă specificul nostru ca popor: suntem un popor cu sânge latin („de la Râm ne tragem”, spunea cronicarul), dar de lege răsăriteană.
Anul acesta am fost martorii a numeroase evenimente dedicate Centenarului: conferințe, dezbateri, luări de poziție, documentare, expoziții de fotografie, sesiuni de comunicări științifice, volume omagiale, s-a discutat despre rolul Bisericii în Marea Unire, despre rolul Școlii Ardelene în făurirea identității naționale, despre Marele Război etc., însă prea puțin s-a discutat despre moștenirea noastră bizantină, despre Bizanțul de după Bizanț. De aceea, grupul bizantin „Sfântul Ioan Damaschin” propune să completăm evenimentele acestui an omagial și să aducem în atenția publicului, prin intermediul icoanei și al melosului, Bizanțul de la care ne tragem rădăcinile spirituale.
Expoziția „Patrimoniu contemporan, imaterial, universal” prezintă icoane, mozaicuri, fresce, picturi pe hârtie manuală după manuscrise bizantine, figurine de ceară, care, împreună cu muzica bizantină, materializează dorința Grupului Sf. Ioan Damaschin de a aduce suflul bizantin în contemporaneitate.
Lector univ. dr. Sorin Albu
