BEGIN:VCALENDAR VERSION:2.0 PRODID:-//Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane//NONSGML kigkonsult.se iCalc reator 2.30.10// CALSCALE:GREGORIAN METHOD:PUBLISH UID:0c9de06e-4651-4755-ba16-d1ee15a4d2ee X-WR-CALNAME:iCagenda X-WR-CALDESC:Event Management Extension for Joomla! X-WR-RELCALID:3E26604A-50F4-4449-8B3E-E4F4932D05B5 X-WR-TIMEZONE:Europe/Bucharest BEGIN:VTIMEZONE TZID:Europe/Bucharest BEGIN:STANDARD TZNAME:EET DTSTART:20241027T040000 TZOFFSETFROM:+0300 TZOFFSETTO:+0200 RDATE:20251026T040000 RDATE:20261025T040000 END:STANDARD BEGIN:DAYLIGHT TZNAME:EEST DTSTART:20250330T030000 TZOFFSETFROM:+0200 TZOFFSETTO:+0300 RDATE:20260329T030000 END:DAYLIGHT END:VTIMEZONE BEGIN:VEVENT UID:48ef5e62-0dcf-48c8-a638-2dc6023b2072 DTSTAMP:20261029T172511Z CATEGORIES:EVENIMENTE CLASS:PUBLIC DESCRIPTION;ALTREP="CID:":  \;\nProiectul „UN EXPONAT DE NERATAT”: \;7. SCRIPETE\n\n\nScripet ele înainte de restaurare – (Foto: Iosif Vasile Ferencz)\nObservăm că arte factul a fost realizat din bară de fier\, realizată prin forjare\, cu gros imea de 7\,3 mm\, îndoită în forma literei „U”.\nCapetele formează verigi\ , în care este fixat un ax realizat și el din bară de fier. În jurul axulu i respectiv\, se putea roti un element în formă de cilindru\, realizat din tablă groasă din fier\, rulată\, cu diametrul exterior de 20\,8 mm. Înălț imea totală a piesei este de 80\,1 mm\, iar lățimea de 50\,3 mm.\nO analiz ă superficială a piesei ne-a condus la interpretarea sa ca lacăt\, dar la o privire mai atentă ceea ce ne atrage atenția sunt capetele axului\, care au fost bine fixate prin batere\, formând calote asemenea unor extremităț i de nituri. În acest fel „lacătul” nu se mai putea deschide. În plus\, el ementul cilindric nu își are rostul în cazul unui lacăt. Funcționalitatea obiectului descoperit de noi trebuie\, deci\, interpretată dintr-o altă pe rspectivă. Particularitățile tehnice – partea fixă combinată cu un element rotativ – sugerează că era vorba despre un scripete.\nRăspunsul tranșant a venit după restaurare\, când mai multe detalii morfologice au putut să f ie distinse cu multă claritate.\n\nObiectul după restaurare (restaurator I oana Popițiu) – (Foto: Iosif Vasile Ferencz)\n\n \;\nScripete din fier \, vedere laterală (Foto: Iosif Vasile Ferencz)\n\n \;\nScripete din f ier\, vedere laterală (Foto: Iosif Vasile Ferencz)\n\n\nScripete din fier (Desen: Sorin Ivan)\nRestaurarea obiectelor descoperite prin cercetări arh eologice este un proces complex care se desfășoară în laboratoare speciali zate și utilate corespunzător. Restauratorii\, asemenea medicilor\, apelea ză la analize detaliate înainte de a „trata” artefactele\, adaptate la fie care „pacient” în parte. Scopul este acela de a salva obiectele de la degr adare pentru a fi cercetate și expuse în vitrinele muzeelor. Muzeul Civili zației Dacice și Romane din Deva dispune de un laborator atestat pentru as tfel de lucrări și de personal extrem de bine pregătit.\nMunca restaurator ilor este deosebit de importantă\, iar pentru interpretarea piesei pe care o prezentăm cu acest prilej\, intervențiile aplicate cu profesionalism au contribuit decisiv pentru punerea în valoare a exemplarului respectiv.\nÎ n cazul de față intervențiile au fost realizate de către Ioana Popițiu\, e xpert – restaurator în cadrul muzeului devean.\n \;\nIoana Popițiu în laboratorul de restaurare (Foto: Ioana Popițiu\, restauratorul care de 30 de ani recompune ISTORIA – „Ordinea Zilei”) \;\nO piesă foarte apropia tă ca formă și dimensiuni a fost descoperită în timpul cercetărilor efectu ate de Ion Berciu\, Alexandru Popa și Hadrian Daicoviciu la Piatra Craivii . Însă descoperitorii nu au fost foarte siguri în atribuirea funcționalită ții.\n \;\nPiesă descoperită în timpul cercetărilor la Piatra Craivii (După Berciu\, Popa\, Daicoviciu 1965\, Fig. 32A)\nÎn ce ne privește\, am căutat și în alte arii geografice\, iar literatura științifică s-a dovedit a fi edificatoare.\nAșa am aflat că cea mai simplă soluție pentru ridicar ea unor obiecte cu mase mari este scripetele (orbiculus în limba latină)\, despre care se crede că a fost o creație a navigatorilor greci. Am mai af lat că masa care poate să fie ridicată cu un scripete\, doar prin forța un ui om\, nu poate să depășească pe cea a lucrătorului. De aceea au fost dez voltate tehnici pentru utilizarea cât mai eficientă a scripeților. Iar com binarea cu un troliu (sucula în limba latină) a făcut ca forța și înălțime a la care puteau să fie ridicate obiecte grele să crească mult. În așa fel au fost realizate\, în fapt\, dispozitive cu scripete și tambur\, adevăra te „macarale”. Iar în Antichitate\, astfel de mecanisme au fost descrise d e Vitruvius și de Heron din Alexandria. Arhimede a proiectat și el mașini prin îmbinarea mecanismelor cu sisteme de scripeți în macarale de diferite dimensiuni. Dar cele mai vechi dovezi incontestabile pentru o cunoaștere a sistemelor compuse de scripeți le găsim în lucrarea Problemele mecanice atribuită lui Aristotel\, dar care a fost mai probabil redactată de un mem bru al școlii sale la începutul secolului al III-lea î.Hr.\nPrin intermedi ul scrierilor și al reprezentărilor figurate din Antichitate se conturează imaginea unui domeniu în care scripeții ușurau considerabil munca pietrar ilor\, zidarilor și în general a constructorilor. Dintr-o astfel de perspe ctivă\, să ne îndreptăm atenția și către arhitectura din piatră de talie\, în manieră elenistică\, prezentă într-o zonă a Daciei\, în sud-vestul Tra nsilvaniei.\nMonumentele reprezentative pentru epoca Regatului dac au atra s și atrag în continuare atenția oricărui vizitator. Iar măiestria cu care au fost construite a fost remarcată adeseori. Însă efortul depus pentru t ransportul și manevrarea materialelor de construcție\, a căror masă înregi strează uneori sute de kilograme\, nu a fost niciodată evidențiat.\n \ ;\nElemente de arhitectură monumentală la Grădiștea Muncelului (Foto: Ovid iu Zamfiroiu)\nÎn legătură cu arhitectura în Dacia\, izvoarele arheologice sunt reprezentate în cea mai mare parte de elementele de construcție: blo curi de piatră\, plinte\, coloane etc. Ele sunt prezente în număr mare pe suprafața unor situri precum cele de la Grădiștea Muncelului\, Costești-Ce tățuie\, Costești-Blidaru\, Alun-Piatra Roșie\, Căpâlna\, Tilișca\, Piatra Craivii sau Ardeu.\n\nSegment al unei coloane din andezit (Foto: I. V. Fe rencz)\nÎn privința manevrării elementelor grele\, dacă pentru construcția fundațiilor și a nivelelor inferioare era suficientă realizarea unor ramp e\, pentru poziționarea elementelor de construcție la înălțimi mai mari er au necesare mașini pentru ridicat.\nZidurile\, construite în manieră eleni stică\, cu două paramente\, aveau adeseori multe asize\, iar elementele di n andezit\, cu forma unor trunchiuri de con\, care compuneau coloanele tem plelor\, se impun prin masivitate. Manevrarea lor și așezarea pe poziția s tabilită în ansamblul edificiului presupunea o paletă largă de cunoștințe tehnice.\nÎn Dacia preromană au fost descoperite până în prezent puține ar tefacte sau alte urme materiale prin care să fie documentat modul în care erau ridicate și manevrate obiecte grele. Sau\, în orice caz\, au fost pub licate până acum foarte puține. O explicație posibilă a numărului mic de a stfel de artefacte ar fi că o bună parte a elementelor componente ale sist emelor pentru ridicat și manevrat erau realizate\, probabil\, din lemn\, d in fibre vegetale sau animale etc. Cu atât mai mult cu cât componente ale unor scripeți din lemn au fost descoperiți cu prilejul unor cercetări arhe ologice. Un astfel de exemplu provine din ruinele parțial scufundate ale t emplului de la Kenchreai\, în portul de est al Corintului antic. Exemplaru l este păstrat complet\, are elementele rotative din lemn și se datează în secolul al patrulea sau al cincilea după Hr. Artefactul respectiv nu este singurul cunoscut\, însă astfel de cazuri sunt deosebite și rare.\nContex tul în care a fost descoperit nu are legătură cu domeniul construcțiilor. Cu toate acestea\, la Ardeu a fost descoperită și o clădire monumentală\, ridicată pe o bază cu zid din blocuri de piatră de talie. Iar manevrarea u nor astfel de elemente și poate că și a unora dintre componentele din lemn ale ansamblului puteau și probabil că au fost manevrate prin intermediul unor macarale. Dar instalațiile respective probabil că au fost demontate d upă finalizarea lucrărilor. Astfel că exemplarul descris de noi\, care pro vine dintr-un atelier\, ne permite să ne închipuim că scripeții erau folos iți și în alte domenii\, nu doar în cel al construcțiilor. La Ardeu\, pare să fi fost utilizat într-o fierărie\, unde probabil că erau manevrate și obiecte mai grele.\nRevenind la exemplarul descoperit la Ardeu\, să ținem cont că provine din ruinele unui atelier. Iar structura propriu-zisă proba bil că avea forma unui „șopron”.\nȘi nu în ultimul rând o altă ipoteză pe care trebuie să o luăm în considerare este posibilitatea ca obiectul să fi fost produs chiar în atelierul de la Ardeu\, urmând să fie livrat unui al t beneficiar.\n \;\nMeșterul fierar în atelierul său\, la Ardeu (Desen : Radu Roșian)\nPutem remarca faptul că prin prezența obiectului în invent arul atelierului de la Ardeu avem la dispoziție pentru studiu și interpret are încă o piesă rară\, cu un caracter deosebit\, special. Să reținem și d in acest exemplu că arheologia ne oferă situații în care interpretările cu privire la un obiect pot să fie diferite față de cele emise la prima impr esie.\nCu speranța că v-a plăcut povestea noastră de azi\, vă așteptăm cu comentarii și sugestii pentru a îmbunătăți experiența noastră!\n \;\nE xpert în bunuri de patrimoniu cultural național mobil\,\nCercetător consac rat\,\nDr. Iosif Vasile Ferencz\, Secția Arheologie în cadrul Muzeului Civ ilizației Dacice și Romane Deva\n DTSTART:20250730T090000Z DTEND:20250730T090000Z GEO:+45.885883;+22.898308 LOCATION:Magna Curia (Castelul Bethlen) ORGANIZER: SEQUENCE:1 SUMMARY:Proiectul „Un exponat de neratat”: 7. SCRIPETE descoperit în Cetate a dacică de la Ardeu TRANSP:OPAQUE URL:https://mcdr.ro/index.php/en/expozitii-si-evenimente-5/expozitii-perman ente-2/evenimentedeva-2/308-proiectul-un-exponat-de-neratat-7-scripete-des coperit-in-cetatea-dacica-de-la-ardeu-2/2025-07-30-12-00 END:VEVENT END:VCALENDAR