BEGIN:VCALENDAR VERSION:2.0 PRODID:-//Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane//NONSGML kigkonsult.se iCalc reator 2.30.10// CALSCALE:GREGORIAN METHOD:PUBLISH UID:31e79129-7cdb-469b-82db-df6a1303e715 X-WR-CALNAME:iCagenda X-WR-CALDESC:Event Management Extension for Joomla! X-WR-RELCALID:3E26604A-50F4-4449-8B3E-E4F4932D05B5 X-WR-TIMEZONE:Europe/Bucharest BEGIN:VTIMEZONE TZID:Europe/Bucharest BEGIN:STANDARD TZNAME:EET DTSTART:20241027T040000 TZOFFSETFROM:+0300 TZOFFSETTO:+0200 RDATE:20251026T040000 RDATE:20261025T040000 END:STANDARD BEGIN:DAYLIGHT TZNAME:EEST DTSTART:20250330T030000 TZOFFSETFROM:+0200 TZOFFSETTO:+0300 RDATE:20260329T030000 END:DAYLIGHT END:VTIMEZONE BEGIN:VEVENT UID:7fbc23ce-1173-4cb0-a482-aae2f423c1fe DTSTAMP:20261029T224144Z CATEGORIES:EVENIMENTE CLASS:PUBLIC DESCRIPTION;ALTREP="CID:":  \;\nTIPAR MONOVALV DIN LUT\nPrin cercetări arheologice adeseori găsim obiecte interesante. Așa a fost și obiectul pe care îl prezentăm astăzi. Era în vara anului 2009\, moment în care eram angrenați din plin în activi tățile de cercetare a atelierului din Cetatea dacică de la Ardeu. Prima ca re a zărit artefactul a fost Angelica Bălos\, care monitoriza cercetările din partea Direcției pentru Cultură a județului Hunedoara.\n\nMomentul des coperirii tiparului (Foto: Cristian Dima)\n\nTiparul din lut în momentul d escoperirii (Foto: Iosif Vasile Ferencz)\nPrimul contact cu obiectul a îns emnat și primele evaluări și interpretări. A fost un moment încărcat de em oție și bucurie. În primul rând pentru că tiparele pentru turnat obiecte s unt rare. Dar pe de altă parte\, descoperirea deschidea o nouă perspectivă asupra complexului pe care îl exploram. Până în acel moment aveam indicii pe baza cărora cercetam un atelier în care erau realizate obiecte din os și corn. Începând din momentul descoperirii tiparului\, imaginea cu privir e la activitățile care se desfășurau în atelierul respectiv devenea mult m ai complexă. Aveam o dovadă solidă a activității metalurgice în acel loc. Obiectul a fost etichetat\, ambalat și protejat\, iar studiul și interpret area lui au urmat în muzeu\, pas cu pas\, pe masa de lucru și la bibliotec ă.\nLa o primă privire se observă că piesa arheologică s-a păstrat fragmen tar. Ulterior\, la muzeu\, a mai pierdut o mică bucată\, dar chiar și așa caracteristicile ce se disting ne ajută să îi înțelegem funcționalitatea. \nEste realizat din lut și avea o formă alungită\, poate să fi fost dreptu nghiulară\, cu colțurile rotunjite. Extremitatea păstrată se subțiază ușor și are un canal pentru scurgerea excedentului de material turnat\, unită cu marginile formei obiectului care urma să fie turnat – o verigă. În rupt ură se poate observa cu ochiul liber că a fost realizat din pastă de lut c u aspect grosier. Se vede nisipul cu granulație destul de mare\, care a fo st întrebuințat\, dar mai ales fragmentele de cioburi pisate care asigurau consistența pastei ceramice. Însă la suprafață obiectul a fost netezit cu multă atenție.\nDimensiunile fragmentului păstrat nu sunt foarte mari. În lungime măsoară 4\,5 cm\, în timp ce lățimea atinge 4 cm.\n\nTiparul din lut așa cum se păstrează astăzi (Foto: Alexandru Ranta)\nObiectul descris provine\, așa cum am arătat ceva mai înainte\, din inventarul unui atelier . Al aceluiași atelier în care au fost descoperite și artefactele despre a căror poveste am aflat în lunile anterioare. Menționam cu alte prilejuri că acel \,\,context arheologic” a fost cercetat începând din anul 2004 și a continuat până în anul 2024. Cu răbdare și atenție\, strat cu strat\, am documentat situații arheologice complexe\, specifice unui atelier în care se confecționau obiecte din fier\, din bronz\, din sticlă\, dar și din os și corn. Firește\, au mai fost găsite în acel loc multe altele\, în plus investigațiile ne permit să cunoaștem multe particularități ale construcți ei atelierului și locuinței meșterului care lucra acolo. Iar povestea noas tră are în centru atelierul și personalitatea meșterului de la Ardeu.\nRev enind la biografia tiparului de la Ardeu\, din descrierea acestuia am putu t să remarcăm utilitatea sa și anumite detalii ale modului în care a fost realizat. Aceste detalii ne arată că a fost realizat cu o destinație preci să\, de un artizan care a mai făcut astfel de obiecte și care avea experie nță.\nÎnsă în acest moment a sosit vremea unei noi întrebări: Oare să fi f ost achiziționat de la un olar specializat? Sau a fost realizat chiar de c ătre meșterul metalurg care l-a folosit?\nRăspunsul la această întrebare n u este deloc ușor. Cred că ambele ipoteze pot să fie argumentate\, însă ce a de-a doua pare să ocupe o primă poziție în ce mă privește. Aceasta pentr u că în general meșterii sunt cei care își confecționează de cele mai mult e ori unelte și ustensile adaptate nevoilor proprii.\nSă consemnăm și fapt ul că cercetătorii care au studiat metalurgia neferoaselor în Dacia prerom ană au observat numărul mic al tiparelor monovalve în cadrul descoperirilo r. Cu toate acestea\, ele sunt prezente în legătură cu unele cetăți\, prec um cele de la Bănița\, Luncani – Piatra Roșie\, Tilișca\, Piatra Craivii s au Divici și în așezări cum sunt cele de la Pecica sau Popești. Pe de altă parte\, cele mai multe dintre obiectele de acest fel erau destinate turnă rii unor verigi simple. Unele erau confecționate din pereții unor vase spa rte\, altele erau confecționate special\, din pastă de lut amestecat cu di ferite alte ingrediente\, așa cum este și cazul exemplarului de la Ardeu. Nu lipsesc nici tipare realizate din piatră. Uneori sunt realizate pentru a fi turnată o singură verigă\, dar sunt și tipare în care se turnau mai m ulte.\n\n \;Tipar din lut\, confecționat din perete de vas\, descoperi t în cetatea dacică de la Bănița (Foto: Iosif Vasile Ferencz)\n\nTipar din lut pentru turnat trei verigi\, descoperit în cetatea dacică de la Bănița (Foto: Iosif Vasile Ferencz)\nFiind păstrat fragmentar\, nu putem să excl udem posibilitatea ca și exemplarul de la Ardeu să fi fost destinat turnăr ii mai multor verigi în același timp. Însă această presupunere trebuie să fie formulată cu multă prudență.\nÎn tipare monovalve nu erau turnate numa i verigi simple. O dovadă este un astfel de artefact\, descoperit la Pecic a\, lângă municipiul Arad\, în care erau turnate psalii pentru zăbale. Sau mai exact\, părțile metalice ale unor căpestre pentru cai. În legătură cu tiparul respectiv trebuie să menționăm și faptul că o psalie\, care se pa re că a fost turnată chiar în tiparul de la Pecica\, a fost descoperită la Židovar\, lângă Vršac\, în Serbia. Un alt obiect de acest fel\, descoperi t la Popești\, sit situat în județul Giurgiu\, era destinat realizării uno r mici pandantive.\nAr mai trebui să consemnăm și faptul că amestecarea un or metale care compun aliaje\, cum este bronzul\, se realiza în creuzete ( mici vase din lut) încălzite în foc până ce metalul devenea fluid. \n\n&nb sp\;Creuzet din lut \;descoperit la Ardeu (Foto: Alexandru Ranta)\nApo i amestecul incandescent era turnat în tipare de felul celor ilustrate de noi. \n\nTurnarea metalului încălzit în tipare (Desen: Cristian Graur)\nAs tfel de creuzete au fost descoperite și la Ardeu\, în inventarul aceluiași atelier.\n \;\nCu speranța că v-a plăcut povestea noastră de azi\, vă așteptăm cu comentarii și sugestii pentru a îmbunătăți experiența noastră !\n \;\n* \;  \;* \;  \;*\n \;\nMuzeul din Deva es te una dintre cele mai vechi instituții de profil din țară. A fost înființ at la sfârșitul secolului al XIX-lea. Sediul central este organizat în jur ul palatului Magna Curia\, monument istoric care se impune prin elemente a rhitectonice şi stilistice renascentiste şi baroce.\nPe parcursul unei per ioade ce depășește un secol\, muzeul devean a adunat colecții valoroase\, care cuprind artefacte prețioase\, monede\, statui și inscripții din piatr ă\, obiecte cu valoare etnografică și pentru științele naturii. Biblioteca adăpostește peste 30.000 de volume\, iar colectivul actual al muzeului ar e atât experiența\, cât și maturitatea necesare pentru a desfășura activit ăți la cel mai ridicat nivel profesional.\nPrin proiectul „Un exponat de n eratat” vă propunem să faceți cunoștință cu 12 artefacte mai puțin cunoscu te și să aflați povestea fiecăruia\, atât cât a putut fi descifrată de arh eologi. Am ales mediul on-line cu speranța că vom putea să venim în întâmp inarea interesului cât mai multor persoane.\nÎn ultima săptămână a fiecăre i luni\, veți face cunoștință cu un astfel obiect\, iar la începutul anulu i 2026\, vom afla cum poveștile se completează pentru a contura secvențe d in viața unei comunități.\n \;\nExpert în bunuri de patrimoniu cultura l național mobil\nCercetător consacrat\nDr. Iosif Vasile Ferencz\n \; \n \; DTSTART:20250430T100000Z DTEND:20250430T100000Z GEO:+45.885883;+22.898308 LOCATION:online ORGANIZER: SEQUENCE:1 SUMMARY:Proiectul „Un exponat de neratat”: 4.TIPAR MONOVALV DIN LUT descope rit în Cetatea dacică de la Ardeu TRANSP:OPAQUE URL:https://mcdr.ro/index.php/en/expozitii-si-evenimente-5/expozitii-perman ente-2/259-proiectul-un-exponat-de-neratat-4-tipar-monovalv-din-lut-descop erit-in-cetatea-dacica-de-la-ardeu-2/2025-04-30-13-00 END:VEVENT END:VCALENDAR