BEGIN:VCALENDAR
VERSION:2.0
PRODID:-//Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane//NONSGML kigkonsult.se iCalc
 reator 2.30.10//
CALSCALE:GREGORIAN
METHOD:PUBLISH
UID:8cd041da-53f5-41c1-af43-1d366c3f2edf
X-WR-CALNAME:iCagenda
X-WR-CALDESC:Event Management Extension for Joomla!
X-WR-RELCALID:3E26604A-50F4-4449-8B3E-E4F4932D05B5
X-WR-TIMEZONE:Europe/Bucharest
BEGIN:VTIMEZONE
TZID:Europe/Bucharest
BEGIN:STANDARD
TZNAME:EET
DTSTART:20221030T040000
TZOFFSETFROM:+0300
TZOFFSETTO:+0200
RDATE:20231029T040000
RDATE:20241027T040000
END:STANDARD
BEGIN:DAYLIGHT
TZNAME:EEST
DTSTART:20230326T030000
TZOFFSETFROM:+0200
TZOFFSETTO:+0300
RDATE:20240331T030000
END:DAYLIGHT
END:VTIMEZONE
BEGIN:VEVENT
UID:cdc02095-9cf1-4314-ab3f-d1dbb2587468
DTSTAMP:20261029T193324Z
CATEGORIES:PROMOVARE PATRIMONIU
CLASS:PUBLIC
DESCRIPTION;ALTREP="CID:<FFFF__=0ABBE548DFE235B58f9e8a93d@coffeebean.com>":
 &nbsp\;\nZidurile Miciei ies la iveală. Descoperire impresionantă lângă ca
 lea ferată\nNoi descoperiri în situl Micia\,&nbsp\;Termocentrala Mintia\n„
 De 15 ani\, de când lucrez ca arheolog\, aceasta este cea mai spectaculoas
 ă descoperire din cariera mea!”\, exclamă dr. Marius Barbu\, de la Muzeul 
 Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva. Recent\, în taluzul de lângă calea fer
 ată din zona Mintia\, au ieşit la iveală ruinele unuia dintre ziduri\, dar
  și cele ale unui turn de apărare ale castrului roman de la Micia\, una di
 ntre cele mai mari asemenea fortăreţe din Dacia Romană.\nApărută în timpul
  lucrărilor de supraveghere de pe şantierul căii ferate de mare viteză\, d
 escoperirea este cu atât mai importantă cu cât\, în premieră\, arheologii 
 reuşesc să surprindă chiar o secţiune prin zidul masiv de piatră. „Avem ai
 ci fundaţia\, talpa zidului de incintă\, de la Micia. Zidul propriu zis ar
 e 2\,6 metri lăţime\, la care se adaugă cea a turnului\, astfel încât lăţi
 mea exterioară a construcţiei este de 5\,4 metri. În profil\, au supravieţ
 uit şi două dintre blocurile de andezit din care era realizată elevaţia şi
  a zidului şi a turnului. Din păcate\, celelalte au fost demantelate şi fo
 losite în construirea căii ferate\, în secolul 19\, perioadă din care şi a
 vem mărturii că zidul mai avea 4\,5 metri înălţime. În antichitate\, acest
 a ajungea la şase metri şi era dublat de un şanţ de apărare\, săpat în faţ
 a lui\, adânc de circa patru metri. Asta înseamnă că sistemul defensiv de 
 aici era de vreo 10 metri\, era greu de cucerit”\, detaliază arheologul MC
 DR Deva.\nConstrucția a apărut pe teritoriul anticei Micia\, o așezare pro
 speră a vremurilor\, care apăra hotarul de Vest al Imperiului Roman.\nArhe
 ologii au făcut mai multe descoperiri pe şantierul căii ferate de mare vit
 eză\, dar secţiunea prin zidul castrului a a turnului este cea mai spectac
 uloasă: „Începând cu iarna trecută\, supravegherea pe lucrările efectuate 
 de-a lungul căii ferate a fost preluată de Muzeul Civilizaţiei Dacice şi R
 omane Deva şi de colectivul de cercetare de la Micia\, cu specialişti de l
 a muzeele din Deva şi Bucureşti. La lucrările de pe firul 1\, deci exact s
 ub calea ferată deja existentă\, au fost identificate mai multe structuri 
 arheologice\, iar cele mai importante sunt în zona castrului de la Micia\,
  în zona militară. Cea mai spectaculoasă dintre descoperiri aduce la iveal
 ă elementele de fortificare de pe latura de est a castrului.\nZidul este i
 mpresionant şi am avut ocazia\, în premieră\, să îl vedem secţionat pentru
  că lucrările din deceniile trecute de la calea ferată l-au tăiat. Este un
  zid solid – aşa cum ne aşteptam – şi l-am surprins la nivel de fundaţie p
 entru că blocurile de elevaţie au fost scoase şi folosite\, odată cu const
 ruirea căii ferate şi a drumului care leagă Deva de Ilia\, din secolul al 
 19-lea\, până la începutul secolul 20\, culmea\, pe vremea austriecilor\, 
 dar cu meşteri italieni. Am avut norocul să găsim exact şi locul unde era 
 unul dintre turnurile de apărare ale castrului. Faptul că au rezistat atâţ
 ia ani lângă calea ferată\, cu toate trepidaţiile din zonă\, arată cât de 
 bine şi trainic erau realizate construcţiile”\, declară Marius Barbu.\nDes
 coperirea este considerată una foarte importantă pentru că surprinde zidul
  masiv roman de pe latura de est\, în toată splendoarea sa: „Este prima da
 tă când vedem profilul zidului\, când vedem exact cum a fost construit de 
 inginerii romani\, foarte buni specialişti. Este ridicat cu blocuri masive
  de piatră din andezit de Uroi\, plus gresie adusă de la Bretelin şi din m
 icaşist local.\nEste foarte important şi faptul că\, în temelia lui am des
 coperit o monedă care ne dă un reper cronologic pentru ridicarea zidului d
 e piatră. Aceasta este\, de fapt\, a doua fază de utilizare\, iniţial a fo
 st construit în prima jumătate a secolului al II-lea\, din lemn\, distrus 
 în timpul războaielor marcomanice şi apoi reconstruit. Moneda arată că faz
 a de piatră a castrului de la Micia a fost construită după încheierea răzb
 oaielor marcomanice\, probabil în timpul Împăratului Commodus sau a lui Se
 ptimius Severus\, la finalul secolului al II-lea. Castrul de la Micia este
  unul dintre cele mai mari castre auxiliare ale Provinciei Dacia\, alături
  de Porolissum şi Tibiscum. Sunt cei trei piloni mari ai graniţei de nord 
 şi vest. Are o suprafaţă de peste şapte hectare\, latura lungă a castrului
  are circa 380 de metri\, iar lungimea laturii scurte are undeva la 190 me
 tri”\, explică arheologul.\nDescoperirea a fost făcută de către specialișt
 ii Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva în cadrul supravegherii arh
 eologice a lucrărilor de modernizare a căii ferate Simeria-Arad\, cercetar
 ea fiind finalizată de către specialiștii Muzeului Național al Unirii Alba
  Iulia ca parte a unei cercetări arheologice preventive.&nbsp\;Realizarea 
 căii ferate de mare viteză nu va afecta această descoperire\, dar urmează 
 ca membrii Comisiei Naţionale de Arheologie să decidă în ce fel va fi cons
 ervat zidul descoperit acum – dacă va fi acoperit sau se va găsi o formă d
 e protecţie care să îl lase la vedere.\nFortificaţia de la Micia era deser
 vită de trei trupe auxiliare care aveau împreună peste 1.500 de soldaţi\, 
 majoritatea cavalerişti.\n„Este foarte greu să construieşti aşa ceva pentr
 u că blocurile din andezit care sunt cea mai importantă parte a materialul
 ui de construcţie sunt &nbsp\;aduse de la Măgura Uroiului\, cu plutele pe 
 Mureş\, de la mai bine de 20 km. Cred că realizarea acestui castru de piat
 ră este boom-ul pentru dezvoltarea acelei cariere foarte importante a Daci
 ei.\n&nbsp\;„Situl de la Micia este important nu doar pentru descoperirile
  de epocă romană\, dar şi pentru perioada de după retragerea aureliană\, s
 pune cercetătorul ştiinţific de la MCDR Deva\, Daniel Costin Ţuţuianu: „Im
 portant este şi ce a fost după ce au plecat romanii din Dacia. În urma săp
 ăturilor arheologice sistematice şi preventive\, s-a constatat o locuire d
 estul de intensă a populaţiilor migratoare care au venit pe aici. Nu ştim 
 exact din punct de vedere etnic cine sunt\, dar am constatat o locuire înc
 epând de la sfârşitul secolului 3 până aproape de secolul 7\, aproape 400 
 de ani\, timp în care Micia nu a fost părăsită. S-au folosit chiar de ce a
 u lăsat romanii\, în anumite complexe arheologice – gropi sau locuinţe – a
 m găsit material roman refolosit\, mai ales materiale de construcţie.”\n&n
 bsp\;În perioada romană\, Micia era o aşezare prosperă de pe malul Mureşul
 ui\, o aşezare care se întindea pe circa 70 de hectare: era punct vamal\, 
 avea port\, cele mai mari terme din provincie\, dar şi ateliere meşteșugăr
 eşti vestite.\nTrupele de aici erau menite să facă faţă diverselor ameninţ
 ări\, printre care ale sarmaţilor\; controlau şi apărau întreagă zonă\, mi
 nele din Munţii Poiana Ruscăi\, dar şi exploatările aurifere din Apuseni.
 \nSitul a suferit deteriorări ireparabile odată cu realizarea drumului şi 
 a căii ferate\, dar şi cu construirea Termocentralei Mintia.\n&nbsp\;\nSur
 sa:&nbsp\;https://www.replicahd.ro/tag/noi-descoperiri/\nArticol LAURA OAN
 Ă\, Replica INFOHD\n&nbsp\;\n{os-gal-517}
DTSTART:20230830T083400Z
DTEND:20230830T083400Z
GEO:+45.912724;+22.815638
LOCATION:Situl Micia (com. Vețel\, jud. Hunedoara)
ORGANIZER:
SEQUENCE:1
SUMMARY:Descoperire impresionantă lângă calea ferată: Zidurile Miciei ies l
 a iveală!
TRANSP:OPAQUE
URL:https://mcdr.ro/index.php/en/expozitii-si-evenimente-5/64-descoperire-i
 mpresionanta-langa-calea-ferata-zidurile-miciei-ies-la-iveala/2023-08-30-1
 1-34
END:VEVENT
END:VCALENDAR
