BEGIN:VCALENDAR VERSION:2.0 PRODID:-//Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane//NONSGML kigkonsult.se iCalc reator 2.30.10// CALSCALE:GREGORIAN METHOD:PUBLISH UID:9222abd2-eda7-4787-8fbb-d79554d5a99a X-WR-CALNAME:iCagenda X-WR-CALDESC:Event Management Extension for Joomla! X-WR-RELCALID:3E26604A-50F4-4449-8B3E-E4F4932D05B5 X-WR-TIMEZONE:Europe/Bucharest BEGIN:VTIMEZONE TZID:Europe/Bucharest BEGIN:STANDARD TZNAME:EET DTSTART:20251026T040000 TZOFFSETFROM:+0300 TZOFFSETTO:+0200 RDATE:20261025T040000 RDATE:20271031T040000 END:STANDARD BEGIN:DAYLIGHT TZNAME:EEST DTSTART:20260329T030000 TZOFFSETFROM:+0200 TZOFFSETTO:+0300 RDATE:20270328T030000 END:DAYLIGHT END:VTIMEZONE BEGIN:VEVENT UID:83dd8ab9-33ac-4ff2-96c4-903ed923c8bd DTSTAMP:20261029T165914Z CATEGORIES:PROMOVARE PATRIMONIU CLASS:PUBLIC DESCRIPTION;ALTREP="CID:": \nMuzeul Civilizației Dacice și Romane în colaborare cu Universitatea de V est din Timișoara\, Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Nap oca și Muzeul Brukenthal din Sibiu au început o nouă campanie de cercetări la Ardeu.\n \;\n\n\nObiectivul pentru anul acesta are în vedere conti nuarea investigațiilor în zona sacra și verificarea nivelurilor preistoric e de locuire.\n \;\n\n\nDin punct de vedere al activității didactice s tudenții Universității de Vest din Timișoara care studiază la ciclul de li cență în anii întâi și doi\, precum și la nivelul programului de master au ocazia să își formeze și desăvârșească competente în domeniul arheologiei .\n \;\n\n\nMulțumim domnului Florin Florea pentru sprijin și pentru a cceptare continuării cercetării pe proprietatea domniei sale. \;Multum iri datorăm și domnilor Cazan Ioan și Cazan Florin\, gazdele noastre\, pen tru bunăvoință!\n \;\n \;{os-gal-850}\n\n \;\n* \;  \; * \;  \;*\n \;\nCetatea dacică de la Ardeu\n\nLa marginea sudi că a satului Ardeu\, pe dealul care străjuiește intrarea în sat se găsesc ruinele unei cetăți dacice. A fost mutilată de lucrările pentru exploatare a pietrei de calcar pe parcursul mai multor decenii și a fost siluită în m od repetat de căutătorii de obiecte vechi. Cu toate acestea\, prin munca p e care o desfășoară cu migală arheologii\, sunt scoase la lumină\, an de a n\, nu doar obiectele\, dar și povești uitate demult\, odată cu dispariția multor generații.\nDealul și împrejurimile au fost locuite pe parcursul m ai multor secole și milenii\, însă perioada cea mai bună\, cea mai prosper ă a locului a fost înregistrată în timpul regatului dac. Atunci a fost și momentul în care dealul a fost amenajat pe baza unui plan elaborat până la nivel de detaliu\, în așa fel încât să se transforme într-o reședință ari stocratică.\nA fost amenajată o cale de acces până pe culmea dealului\, a fost construit un „palat” pentru nobilul tarabostes\, partea superioară a dealului a fost încinsă cu zid și în interiorul incintei au fost construit e case pentru membrii suitei și un atelier complex.\nÎn paralel\, sau chia r mai înainte ca dealul să fie amenajat în acest fel\, spre sud\, la poale le dealului s-a dezvoltat o așezare înfloritoare\, unde trăiau membrii obi șnuiți ai comunității.\nViața acestor oameni\, care au trăit cu două milen ii în urmă reprezintă unul dintre obiectele de studiu ale specialiștilor M uzeului Civilizației Dacice și Romane Deva.\nCercetător Consacrat dr. Iosi f Vasile Ferencz\nResponsabil științific al colectivului de cercetare arhe ologică sistematică\n \;\n* \;  \;* \;  \;*\nCetatea D acică Ardeu\nDealul „Cetăţuie” sau „Cetăţeaua” este situat intravilan\, pe teritoriul administrativ al satului Ardeu\, comuna hunedoreană Balşa\, în partea sudică a satului\, pe partea stângă a drumului judeţean DJ 705: Ge oagiu – Balşa – Almaş – Zlatna. Obiectivul\, se află la o distanță de apro ximativ 10 kilometri faţă de staţiunea balneoclimaterică \;Geoagiu-Băi  \;şi la 16 kilometri distanţă de cea mai importantă arteră rutieră di n această zonă\, respectiv drumul european E 68 DN7). În zonă sunt amplasa te mai multe panouri explicative\, lucru ce a sporit atractivitatea situlu i.\nCetățuia Ardeu\nSitul arheologic se află pe versantul răsăritean al Pl eşii Mari\, paralele cu Cheile Măzii\, având în amonte localitatea Ardeu ş i Cheile Glodului. Deşi au o mai mică întindere\, prin faptul că versantul stâng adăposteşte urme arheologice de o însemnătate deosebită\, ceramică preistorică aparţinând culturilor Wietenberg\, Otomani\, Coţofeni\, prima vârstă a fierului\, precum şi o importantă fortificaţie dacică continuată în epoca romană şi urmele unei fortificaţii medievale. Situl arheologic cu prinde această înălţime (altitudine maximă 450 m)\, la care se adaugă „Dea lul Judelui”\, platou aflat la poalele „Cetăţuii”\, precum şi zonele joase \, situate la baza dealului\, spre sud\, până pe malul Văii Ardeului\, în locul numit „Gura Cheilor”. La nord şi pe toată latura de vest\, dealul es te despărţit de înălţimea numită „Cornet”\, prin „Cheile Ardeului” – un cu loar strâmt\, mărginit de pereţi înalţi.\nCele mai vechi urme de locuire a parțin culturii Bodrogkerestur. \;Descoperirea şi debutul cercetărilor pe suprafaţa acestui sit se datorează primului director al muzeului din D eva: Téglás Gábor\, care la sfârşitul secolului al XIX-lea\, a desfăşurat o activitate arheologică intensă.\nCele mai vechi urme de locuire aparţin purtătorilor culturii Bodrogkerestur\, însă ulterior\, a fost locuit de co munităţile Coţofeni şi mai apoi în epoca bronzului\, şi prima epocă a fier ului când noi comunităţi umane s-au aşezat la poalele dealului şi pe unele dintre terase. În epoca Regatului Dac pe culmea dealului a fost construit ă o cetate. Prin cercetările arheologice realizate în perioada 2001 – 2015 au fost identificate elemente ale fortificaţiei (zid din piatră locală li pită cu lut)\, urmele mai multor locuinţe\, ale unui „turn locuinţă” (pala tul nobilului dac) precum ale unui atelier.\nLocuințe și obiecte descoperi te pe versanții dealului. \;Debutul fortificaţiei dacice poate fi plas at în prima parte a secolului I î.Chr. iar sfârşitul în timpul războaielor cu romanii\, la începutul secolului al doilea. Pe terasele aflate pe vers antul sudic au fost sondate locuinţe aparţinând unei aşezări contemporane cu fortificaţia.\nSporadic apar şi obiecte datând din perioada provinciei Dacia\, iar din secolul al IV-lea numărul pieselor este mai mare\, însă pe ntru acest orizont cronologic nu au fost identificate complexe.\nDin evul mediu provin o serie de materiale din metal şi ceramică\, ce pot fi datate în secolele X-XI\, precum şi altele\, în secolele XV-XVI. În partea sudic ă a platoului superior au fost identificate şi urmele unei fortificaţii cu zid din piatră legată cu mortar\, ale cărei dimensiuni nu le putem estima în acest stadiu al cercetărilor.\nSursa: \;https://www.gohunedoara.co m/list/viziteaza-in-hunedoara/castele-cetati-hunedoara/geoagiu/cetatea-dac ica-ardeu/\n \;\n\n DTSTART:20260803T050000Z DTEND:20260803T050000Z GEO:+46.022282;+23.142941 LOCATION:Cetatea dacică Ardeu - Cetățuie ORGANIZER: SEQUENCE:1 SUMMARY:A început o nouă campanie de cercetări arheologice sistematice la C etatea dacică Ardeu-Cetățuie TRANSP:OPAQUE URL:https://mcdr.ro/index.php/en/expozitii-si-evenimente-5/580-a-inceput-o- noua-campanie-de-cercetari-arheologice-sistematice-la-cetatea-dacica-ardeu -cetatuie/2026-08-03-08-00 END:VEVENT END:VCALENDAR