BEGIN:VCALENDAR VERSION:2.0 PRODID:-//Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane//NONSGML kigkonsult.se iCalc reator 2.30.10// CALSCALE:GREGORIAN METHOD:PUBLISH UID:1d6e4355-dc4e-4bdd-895b-654a433fb55a X-WR-CALNAME:iCagenda X-WR-CALDESC:Event Management Extension for Joomla! X-WR-RELCALID:3E26604A-50F4-4449-8B3E-E4F4932D05B5 X-WR-TIMEZONE:Europe/Bucharest BEGIN:VTIMEZONE TZID:Europe/Bucharest BEGIN:STANDARD TZNAME:EET DTSTART:20241027T040000 TZOFFSETFROM:+0300 TZOFFSETTO:+0200 RDATE:20251026T040000 RDATE:20261025T040000 END:STANDARD BEGIN:DAYLIGHT TZNAME:EEST DTSTART:20250330T030000 TZOFFSETFROM:+0200 TZOFFSETTO:+0300 RDATE:20260329T030000 END:DAYLIGHT END:VTIMEZONE BEGIN:VEVENT UID:65c6ce69-c173-40cb-9b5a-6a769273bcdb DTSTAMP:20261030T130131Z CATEGORIES:PROMOVARE PATRIMONIU CLASS:PUBLIC DESCRIPTION;ALTREP="CID:":  \;\nProiectul „UN EXPONAT DE NERATAT”: \;7. SCRIPETE\n \;\n\n Scripetele înainte de restaurare – (Foto: Iosif Vasile Ferencz)\nObservăm că artefactul a fost realizat din bară de fier\, realizată prin forjare\, cu grosimea de 7\,3 mm\, îndoită în forma literei „U”.\nCapetele formează verigi\, în care este fixat un ax realizat și el din bară de fier. În juru l axului respectiv\, se putea roti un element în formă de cilindru\, reali zat din tablă groasă din fier\, rulată\, cu diametrul exterior de 20\,8 mm . Înălțimea totală a piesei este de 80\,1 mm\, iar lățimea de 50\,3 mm.\nO analiză superficială a piesei ne-a condus la interpretarea sa ca lacăt\, dar la o privire mai atentă ceea ce ne atrage atenția sunt capetele axului \, care au fost bine fixate prin batere\, formând calote asemenea unor ext remități de nituri. În acest fel „lacătul” nu se mai putea deschide. În pl us\, elementul cilindric nu își are rostul în cazul unui lacăt. Funcțional itatea obiectului descoperit de noi trebuie\, deci\, interpretată dintr-o altă perspectivă. Particularitățile tehnice – partea fixă combinată cu un element rotativ – sugerează că era vorba despre un scripete.\nRăspunsul tr anșant a venit după restaurare\, când mai multe detalii morfologice au put ut să fie distinse cu multă claritate.\n\nObiectul după restaurare (restau rator Ioana Popițiu) – (Foto: Iosif Vasile Ferencz)\n \;\n \;\nScr ipete din fier\, vedere laterală (Foto: Iosif Vasile Ferencz)\n \;\n&n bsp\;\nScripete din fier\, vedere laterală (Foto: Iosif Vasile Ferencz)\n& nbsp\;\n\nScripete din fier (Desen: Sorin Ivan)\nRestaurarea obiectelor de scoperite prin cercetări arheologice este un proces complex care se desfăș oară în laboratoare specializate și utilate corespunzător. Restauratorii\, asemenea medicilor\, apelează la analize detaliate înainte de a „trata” a rtefactele\, adaptate la fiecare „pacient” în parte. Scopul este acela de a salva obiectele de la degradare pentru a fi cercetate și expuse în vitri nele muzeelor. Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva dispune de un laborator atestat pentru astfel de lucrări și de personal extrem de bine pregătit.\nMunca restauratorilor este deosebit de importantă\, iar pentru interpretarea piesei pe care o prezentăm cu acest prilej\, intervențiile a plicate cu profesionalism au contribuit decisiv pentru punerea în valoare a exemplarului respectiv.\nÎn cazul de față intervențiile au fost realizat e de către Ioana Popițiu\, expert – restaurator în cadrul muzeului devean. \n \;\nIoana Popițiu în laboratorul de restaurare (Foto: Ioana Popițiu \, restauratorul care de 30 de ani recompune ISTORIA – „Ordinea Zilei”)&nb sp\;\nO piesă foarte apropiată ca formă și dimensiuni a fost descoperită î n timpul cercetărilor efectuate de Ion Berciu\, Alexandru Popa și Hadrian Daicoviciu la Piatra Craivii. Însă descoperitorii nu au fost foarte siguri în atribuirea funcționalității.\n \;\nPiesă descoperită în timpul cer cetărilor la Piatra Craivii (După Berciu\, Popa\, Daicoviciu 1965\, Fig. 3 2A)\nÎn ce ne privește\, am căutat și în alte arii geografice\, iar litera tura științifică s-a dovedit a fi edificatoare.\nAșa am aflat că cea mai s implă soluție pentru ridicarea unor obiecte cu mase mari este scripetele ( orbiculus în limba latină)\, despre care se crede că a fost o creație a na vigatorilor greci. Am mai aflat că masa care poate să fie ridicată cu un s cripete\, doar prin forța unui om\, nu poate să depășească pe cea a lucrăt orului. De aceea au fost dezvoltate tehnici pentru utilizarea cât mai efic ientă a scripeților. Iar combinarea cu un troliu (sucula în limba latină) a făcut ca forța și înălțimea la care puteau să fie ridicate obiecte grele să crească mult. În așa fel au fost realizate\, în fapt\, dispozitive cu scripete și tambur\, adevărate „macarale”. Iar în Antichitate\, astfel de mecanisme au fost descrise de Vitruvius și de Heron din Alexandria. Arhime de a proiectat și el mașini prin îmbinarea mecanismelor cu sisteme de scri peți în macarale de diferite dimensiuni. Dar cele mai vechi dovezi inconte stabile pentru o cunoaștere a sistemelor compuse de scripeți le găsim în l ucrarea Problemele mecanice atribuită lui Aristotel\, dar care a fost mai probabil redactată de un membru al școlii sale la începutul secolului al I II-lea î.Hr.\nPrin intermediul scrierilor și al reprezentărilor figurate d in Antichitate se conturează imaginea unui domeniu în care scripeții ușura u considerabil munca pietrarilor\, zidarilor și în general a constructoril or. Dintr-o astfel de perspectivă\, să ne îndreptăm atenția și către arhit ectura din piatră de talie\, în manieră elenistică\, prezentă într-o zonă a Daciei\, în sud-vestul Transilvaniei.\nMonumentele reprezentative pentru epoca Regatului dac au atras și atrag în continuare atenția oricărui vizi tator. Iar măiestria cu care au fost construite a fost remarcată adeseori. Însă efortul depus pentru transportul și manevrarea materialelor de const rucție\, a căror masă înregistrează uneori sute de kilograme\, nu a fost n iciodată evidențiat.\n \;\nElemente de arhitectură monumentală la Grăd iștea Muncelului (Foto: Ovidiu Zamfiroiu)\nÎn legătură cu arhitectura în D acia\, izvoarele arheologice sunt reprezentate în cea mai mare parte de el ementele de construcție: blocuri de piatră\, plinte\, coloane etc. Ele sun t prezente în număr mare pe suprafața unor situri precum cele de la Grădiș tea Muncelului\, Costești-Cetățuie\, Costești-Blidaru\, Alun-Piatra Roșie\ , Căpâlna\, Tilișca\, Piatra Craivii sau Ardeu.\n\nSegment al unei coloane din andezit (Foto: I. V. Ferencz)\nÎn privința manevrării elementelor gre le\, dacă pentru construcția fundațiilor și a nivelelor inferioare era suf icientă realizarea unor rampe\, pentru poziționarea elementelor de constru cție la înălțimi mai mari erau necesare mașini pentru ridicat.\nZidurile\, construite în manieră elenistică\, cu două paramente\, aveau adeseori mul te asize\, iar elementele din andezit\, cu forma unor trunchiuri de con\, care compuneau coloanele templelor\, se impun prin masivitate. Manevrarea lor și așezarea pe poziția stabilită în ansamblul edificiului presupunea o paletă largă de cunoștințe tehnice.\nÎn Dacia preromană au fost descoperi te până în prezent puține artefacte sau alte urme materiale prin care să f ie documentat modul în care erau ridicate și manevrate obiecte grele. Sau\ , în orice caz\, au fost publicate până acum foarte puține. O explicație p osibilă a numărului mic de astfel de artefacte ar fi că o bună parte a ele mentelor componente ale sistemelor pentru ridicat și manevrat erau realiza te\, probabil\, din lemn\, din fibre vegetale sau animale etc. Cu atât mai mult cu cât componente ale unor scripeți din lemn au fost descoperiți cu prilejul unor cercetări arheologice. Un astfel de exemplu provine din ruin ele parțial scufundate ale templului de la Kenchreai\, în portul de est al Corintului antic. Exemplarul este păstrat complet\, are elementele rotati ve din lemn și se datează în secolul al patrulea sau al cincilea după Hr. Artefactul respectiv nu este singurul cunoscut\, însă astfel de cazuri sun t deosebite și rare.\nContextul în care a fost descoperit nu are legătură cu domeniul construcțiilor. Cu toate acestea\, la Ardeu a fost descoperită și o clădire monumentală\, ridicată pe o bază cu zid din blocuri de piatr ă de talie. Iar manevrarea unor astfel de elemente și poate că și a unora dintre componentele din lemn ale ansamblului puteau și probabil că au fost manevrate prin intermediul unor macarale. Dar instalațiile respective pro babil că au fost demontate după finalizarea lucrărilor. Astfel că exemplar ul descris de noi\, care provine dintr-un atelier\, ne permite să ne închi puim că scripeții erau folosiți și în alte domenii\, nu doar în cel al con strucțiilor. La Ardeu\, pare să fi fost utilizat într-o fierărie\, unde pr obabil că erau manevrate și obiecte mai grele.\nRevenind la exemplarul des coperit la Ardeu\, să ținem cont că provine din ruinele unui atelier. Iar structura propriu-zisă probabil că avea forma unui „șopron”.\nȘi nu în ult imul rând o altă ipoteză pe care trebuie să o luăm în considerare este pos ibilitatea ca obiectul să fi fost produs chiar în atelierul de la Ardeu\, urmând să fie livrat unui alt beneficiar.\n \;\nMeșterul fierar în ate lierul său\, la Ardeu (Desen: Radu Roșian)\nPutem remarca faptul că prin p rezența obiectului în inventarul atelierului de la Ardeu avem la dispoziți e pentru studiu și interpretare încă o piesă rară\, cu un caracter deosebi t\, special. Să reținem și din acest exemplu că arheologia ne oferă situaț ii în care interpretările cu privire la un obiect pot să fie diferite față de cele emise la prima impresie.\nCu speranța că v-a plăcut povestea noas tră de azi\, vă așteptăm cu comentarii și sugestii pentru a îmbunătăți exp eriența noastră!\nExpert în bunuri de patrimoniu cultural național mobil\, \nCercetător consacrat\,\nDr. Iosif Vasile Ferencz\, Secția Arheologie în cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva\n \;\n \; DTSTART:20250730T090000Z DTEND:20250730T090000Z GEO:+45.885883;+22.898308 LOCATION:Magna Curia (Castelul Bethlen) ORGANIZER: SEQUENCE:1 SUMMARY:Proiectul „Un exponat de neratat”: 7. SCRIPETE descoperit în Cetate a dacică de la Ardeu TRANSP:OPAQUE URL:https://mcdr.ro/index.php/en/expozitii-si-evenimente-5/307-proiectul-un -exponat-de-neratat-7-scripete-descoperit-in-cetatea-dacica-de-la-ardeu/20 25-07-30-12-00 END:VEVENT END:VCALENDAR