BEGIN:VCALENDAR VERSION:2.0 PRODID:-//Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane//NONSGML kigkonsult.se iCalc reator 2.30.10// CALSCALE:GREGORIAN METHOD:PUBLISH UID:ca97232b-ef44-48e7-853b-15a1b2b736b4 X-WR-CALNAME:iCagenda X-WR-CALDESC:Event Management Extension for Joomla! X-WR-RELCALID:3E26604A-50F4-4449-8B3E-E4F4932D05B5 X-WR-TIMEZONE:Europe/Bucharest BEGIN:VTIMEZONE TZID:Europe/Bucharest BEGIN:STANDARD TZNAME:EET DTSTART:20241027T040000 TZOFFSETFROM:+0300 TZOFFSETTO:+0200 RDATE:20251026T040000 END:STANDARD BEGIN:DAYLIGHT TZNAME:EEST DTSTART:20240331T030000 TZOFFSETFROM:+0200 TZOFFSETTO:+0300 RDATE:20250330T030000 RDATE:20260329T030000 END:DAYLIGHT END:VTIMEZONE BEGIN:VEVENT UID:a1fd3da0-a24a-49f2-aa29-4f2d5f5a2924 DTSTAMP:20261030T012105Z CATEGORIES:PROMOVARE PATRIMONIU CLASS:PUBLIC DESCRIPTION;ALTREP="CID:":  \;\nMuzeul din Deva este una dintre cele mai vechi instituții de prof il din țară. A fost înființat la sfârșitul secolului al XIX-lea. Sediul ce ntral este organizat în jurul palatului Magna Curia\, monument istoric car e se impune prin elemente arhitectonice şi stilistice renascentiste şi bar oce.\nPe parcursul unei perioade ce depășește un secol\, muzeul devean a a dunat colecții valoroase\, care cuprind artefacte prețioase\, monede\, sta tui și inscripții din piatră\, obiecte cu valoare etnografică și pentru șt iințele naturii. Biblioteca adăpostește peste 30.000 de volume\, iar colec tivul actual al muzeului are atât experiența\, cât și maturitatea necesare pentru a desfășura activități la cel mai ridicat nivel profesional.\nÎnce pând din această lună\, vă propunem să faceți cunoștință cu 12 artefacte m ai puțin renumite și să aflați povestea fiecăruia\, atât cât a putut fi de scifrată de arheologi. Am ales mediul on-line cu speranța că vom putea să venim în întâmpinarea interesului cât mai multor persoane.\nÎn ultima săpt ămână a fiecărei luni\, veți face cunoștință cu un astfel obiect\, iar la începutul anului 2026\, vom afla cum poveștile se completează pentru a con tura secvențe din viața unei comunități.\n \;\n3. Vârf de săgeată din corn de cerb\n\nFoto 1: Vârf de săgeată din corn de cerb descoperit la Ard eu (Foto: Corneliu Beldiman)\nSe întâmplă să descoperi uneori obiecte care nu sunt folosite astăzi în viața de zi cu zi. Uneori sunt fragmentare\, i ar alte ori sunt întregi\, în alte situații sunt doar părți componente ale unor ansambluri. În astfel de cazuri este dificil să înțelegi funcționali tatea lor. Astfel de situații sunt foarte frecvente în arheologie. Dar și astfel de artefacte au povestea lor\, iar descifrarea tainelor pe care le păstrează aduce de fiecare dată satisfacții. Însă pentru aceasta este nevo ie de lectură\, multă lectură\, și uneori este nevoie și de experimente. A șa s-a întâmplat și cu obiectul pe care îl vom prezenta cu acest prilej. E l a fost descoperit în anul 2009\, asemenea artefactului descris în luna f ebruarie și face parte tot din inventarul atelierului despre care am mai v orbit.\nLa prima vedere avem de-a face cu o bucată de corn de cerb\, cu fo rmă conică\, șlefuită și găurită\, a cărui vârf s-a rupt din vechime. Nici nu este foarte mare\, are lungimea de 5\,7 cm și diametrul maxim\, la baz ă\, de 1\,3 cm. Gaura care a fost practicată în interior are 0\,9 cm\, cel puțin la margine\, pentru că se subțiază treptat. Să mai precizăm că masa piesei este de 6\,52 g.\nDe la prima vedere se observă că s-a păstrat foa rte bine. Corneliu Beldiman și Diana-Maria Sztancs\, specialiști cu multă expertiză în studiul obiectelor din os\, corn și alte materii dure animale \, examinând cu atenție piesa\, au constatat că la realizarea sa a fost fo losită o lamă de cuțit. Aceeași unealtă a fost utilizată deopotrivă pentru cioplirea suprafeței și pentru perforarea pe o adâncime de cca 30 cm. Mai mult\, culoarea maronie indică aplicarea unui tratament termic. Adică a f ost «călit» în foc\, cum am putea să spunem.\nO altă observație a celor do i specialiști este aceea că nu au putut fi observate urme de utilizare. Ac est fapt susține din plin ideea că artefactul a fost realizat chiar în ace l loc.\nEtapa descrierii obiectului și a contextului de descoperire fiind depășite\, vom trece la următorul pas\, acela al formulării întrebărilor p e baza cărora vom desluși povestea lui. O primă întrebare\, firească\, est e legată de funcționalitate.\nCe este? La ce a fost folosit?\nIar răspunsu l pe care am putut să îl formulăm\, pe baza experienței\, a cunoștințelor acumulate și pe baza consultării cu alți specialiști\, a fost că utilitate a obiectului pare să fie aceea de vârf de săgeată. Cu toate că astfel de p iese erau de obicei realizate din metal în perioada în care dacii au locui t în zona actualului sat Ardeu.\n\nFoto 2: Vârf de săgeată din bronz desco perit la Ardeu (Foto: Alexandru Ranta)\nO altă întrebare tot la fel de rel evantă se referă la cine a folosit vârful de săgeată sau mai bine spus pen tru cine a fost realizat\, ținând cont de observația că nu are urme de uti lizare. Pentru a răspunde\, trebuie să ținem cont de locul în care a fost descoperit: în inventarul unui atelier\, împreună cu alte obiecte din os ș i corn\, unele aflate în curs de realizare\, dar și cu materii prime de ac elași fel. Din această perspectivă este evident că are legătură cu atelier ul și cu meșterul care își desfășura activitatea acolo. Despre el am aflat \, din povestea prezentată în luna februarie că era și pescar.\nOare să fi fost și vânător? Sau a realizat vârful de săgeată pentru a fi folosit de altcineva?\nRăspunsul la aceste întrebări este susținut de faptul că în in ventarul aceleiași clădiri au fost descoperite și alte zece vârfuri de săg eată realizate din fier sau din bronz. Ele au forme diferite\, fapt care n e sugerează că erau folosite în feluri și situații diverse. La o analiză m ai atentă remarcăm că avem de-a face cu \,\,muniție” adaptată pentru varia te tipuri de vânat. Și pentru că toate sunt descoperite în același loc\, u nde sunt prezente și numeroase oase de animale sălbatice\, credem că nu es te dificil să ne închipuim că meșterul nu era numai pescar\, ci și vânător .\n\nFoto 3: Vârfuri de săgeată descoperite în inventarul atelierului de l a Ardeu (Desene: Raul Gașpar)\nOdată formulate aceste răspunsuri\, va treb ui să mergem mai departe cu interpretarea și să răspundem la o altă întreb are:\nLa ce și cum era folosită piesa?\nPentru aceasta colegul și prietenu l nostru\, dr. Marius Barbu\, a gândit un experiment arheologic. El a real izat un vârf de săgeată din corn de cerb\, cu aceeași tehnologie ca în Ant ichitate și cu aceleași dimensiuni ca și piesa originală.\n\nFoto 4: Repli că a vârfului de săgeată din corn de cerb (Foto: Marius Barbu)\nÎn același timp\, a realizat și un vârf de săgeată din fier cu forma și dimensiunile unuia dintre cele aflate în același context arheologic\, de la Ardeu.\n\n Foto 5: Replică a unui vârf de săgeată din fier (Foto: Marius Barbu)\nAmân două au fost montate pe tije din lemn cu aceeași lungime\, iar mai apoi a realizat teste de tragere într-o țintă din polistiren cu grosimea de 10 cm \, cu un arc reflex de putere medie. Distanța de tragere a fost constantă\ , de la 25-30 de metri\, fiecare dintre cele două săgeţi fiind propulsată de câte 5 ori. Pentru a crea o constantă de întindere a corzii arcului\, t ijele săgeților au fost măsurate şi marcate la aceeaşi distanţă.\n\nFoto 6 : Replici de vârfuri de săgeată montate pe tije (Foto: Marius Barbu)\nS-a constatat că săgeata cu vârf din fier a penetrat ţinta pe lungimi de 19-20 cm\, în timp ce săgeata cu vârf conic din corn a penetrat ţinta pe lungim i de 16-17 cm\, producând însă orificii mai largi. Rezultatele testelor au dovedit capacitatea celor două proiectile de a penetra o țintă și de a pr ovoca răni profunde.\n\nFoto 7: Săgețile au penetrate ținta (Foto: Marius Barbu)\nÎn cazul unui vânat sălbatic\, ambele săgeți ar fi cauzat sângerar ea animalului\, dar vârful săgeții din corn ar fi produs o rană mai mare ș i probabil o sângerare mai abundentă. Acest lucru ar fi scurtat traseul pe care animalul l-ar fi parcurs din momentul în care a fost lovit până când a căzut epuizat. Trebuie remarcat faptul că pentru un vânător călare\, di stanța parcursă de animalul rănit ar fi putut să nu conteze. De aceea pute m să presupunem că vânătorul căruia îi era destinată săgeata nu folosea ca lul sau că tipul de vânat vizat de o astfel de muniție era găsit în locuri în care se ajungea mai greu călare.\nAjunși cu analiza noastră spre final \, va trebui\, așa cum ne-am obișnuit\, să formulăm câteva concluzii. Să r emarcăm și faptul că fie că este vorba de o sursă de hrană sau de materii prime\, vânătoarea este una dintre ocupațiile atestate indirect de descope ririle arheologice ale dacilor. Pentru vânătoare sau exclusiv pentru astfe l de activități au fost folosite diverse tipuri de arme\, între care vârfu rile de săgeți ocupă un rol important.\nStudiile paleofaunistice au condus la identificarea a numeroase oase de animale sălbatice. Carnea\, coarnele sau blana animalelor sălbatice au reprezentat motivații importante pentru vânători. Poate că vânătoarea a avut ca prim scop diversificarea sursei d e hrană\, dar trebuie să fi fost și o sursă de materii prime pentru divers e meșteșuguri. Pentru multe populații antice\, animalele vânate erau consi derate trofee\, dovezi ale măiestriei vânătorului. De multe ori\, diferite părți ale corpului animalului au fost transformate în amulete pentru a-l proteja pe cel care le purta împotriva forțelor malefice ale vieții sălbat ice sau vrăji. Un exemplu este dat în Enciclopedia cunoștințelor din Antic hitate: „ ... Persoanele care poartă un dinte de căprioară sau care și-au frecat corpul cu măduvă de cerb sau de căprioară vor respinge cu siguranță atacurile tuturor șerpilor.” (Plinius 28. 42).\nVânătoarea a reprezentat și reprezintă și astăzi una dintre activitățile în care este implicat omul . Obiectul prezentat cu acest prilej ne deschide o perspectivă inedită pen tru a înțelege aspecte particulare ale acestei îndeletniciri în Dacia\, în ainte de cucerirea romană.\n \;\nCu speranța că v-a plăcut și această poveste arheologică\, vă așteptăm cu sugestii și comentarii pentru a putea să îmbunătățim experiența noastră!\n \;\nExpert în bunuri de patrimon iu cultural național mobil\nCercetător consacrat\nDr. Iosif Vasile Ferencz \nSecția arheologie în cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva \n \;\n \; DTSTART:20250328T070000Z DTEND:20250328T070000Z GEO:+45.885883;+22.898308 LOCATION:Palatul Magna Curia ORGANIZER: SEQUENCE:1 SUMMARY:Proiectul „Un exponat de neratat”: 3. VÂRF DE SĂGEATĂ DIN CORN DE C ERB TRANSP:OPAQUE URL:https://mcdr.ro/index.php/en/expozitii-si-evenimente-5/241-proiectul-un -exponat-de-neratat-3-varf-de-sageata-din-corn-de-cerb/2025-03-28-09-00 END:VEVENT END:VCALENDAR