Biblioteca documentară a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva îşi are începuturile în anul 1880, odată cu constituirea Societăţii de Istorie şi Arheologie a Comitatului Hunedoara care prevedea în statutul său: „primirea pentru păstrare a arhivelor familiale şi strângerea celor mai valoroase documente şi tipărituri într-o colecţie arhivistică şi o bibliotecă”.
Sursele de îmbogăţire a bibliotecii au fost, în general, donaţiile de volume precum şi schimbul de publicaţii cu societăţi culturale similare, societăţi academice, biblioteci.
Membrii Societăţii de Istorie şi Arheologie a Comitatului Hunedoara, personalităţi ale vremii dar şi simpli pasionaţi de istorie, au contribuit cu donaţii, punând bazele bibliotecii. Printre primii donatori se află personalităţi ca Trefort Ágoston (Ministrul Cultelor şi Educaţiei), George Bariţiu (istoric şi om politic), Torma Zsófia (arheolog), Téglás Gábor (arheolog, primul director al muzeului), Kuun Géza (preşedintele Societăţii), Sólyom-Fekete Ferencz (vicepreşedintele Societății), Jokai Mór (scriitor) etc.
Încă din 1881 au fost făcute demersuri pentru stabilirea unui schimb de publicaţii cu diferite instituţii de cultură, fiind oferit la schimb anuarul A Hunyadmegyei Történelmi és Régészeti Társulat Évkönyve (1882-1913), precum şi alte publicaţii editate de Societate. După anul 1937, odată cu apariţia primului număr al revistei Sargetia. Acta Musei Devensis, au fost stabilite noi relaţii de schimb cu o serie de instituţii ştiinţifice prestigioase din Europa, unele colaborări continuând şi în prezent. Astfel, biblioteca documentară a muzeului devean desfăşoară schimb de publicaţii cu majoritatea muzeelor şi universităţilor din ţară, precum şi cu 74 de instituţii de profil din străinătate (Austria, Belgia, Bosnia Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Elveţia, Franţa, Germania, Italia, Iugoslavia, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Slovacia, Slovenia, S.U.A, Suedia, Ungaria).
Un loc special în biblioteca Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva îl ocupă colecţia de carte veche, rară şi bibliofilă, care ilustrează complexitatea culturală rezultată din convieţuirea pe teritoriul Transilvaniei a românilor, maghiarilor, saşilor. Se regăsesc aici, în egală măsură, vechile cărţi româneşti, exemplare ale culturii maghiare şi germane din Transilvania, precum şi tomuri reprezentative ale culturii europene.
Dintre exemplarele de carte românească veche, fiecare volum constituind un moment aparte în istoria culturii româneşti, numim câteva: Carte românească de învăţătură, Iaşi, 1643; Noul Testament, Alba Iulia, 1648; Îndreptarea legii, Târgovişte, 1652; Chiriacodromion, Alba Iulia, 1699; Învăţătură de şapte taine, Buzău, 1702; Apostol, Buzău, 1704; Evanghelie, Bucureşti, 1723; Triod, Râmnic, 1731; Antologhion, Râmnic, 1752; Strastnic, Blaj, 1753 ș.a.
Cărţile imprimate în tipografii europene, în secolele XVI-XVIII, care au făcut parte din colecții particulare și instituționale din zonă, au conectat spaţiul hunedorean la programele culturale din centrele academice din întreg cuprinsul Europei. Menționăm dintre acestea: Libri de re rustica, Veneţia, 1514 ; Plutarch, Grecorum romanorumque illustrium vitae, Basel, 1542; Adam Sasbout, In omnes fere D. Pauli, et quorundam aliorum Apostolorum, epistolas explication, Louvain, 1556; Martin Luther, Colloquia oder Tischreden, Frankfurt am Main, [1568]; Thomas D’Aquino, Commentarii in octo libros politicorum Aristotelis, Paris, 1645; Quintus Curtius Rufus, Alexander Magnus, Haga, 1708 ; Nicolaus Schmitth, Imperatores Ottomanici a capta Constantinopoli, Trnava, 1760-1761 etc.
Tot în acest context semnalăm cărţile cu caracter didactic tipărite în secolele XVIII-XIX, cărţi având remarcabila misiune de „luminare” a materialului uman ce trebuia educat, dintre care specificăm: Gheorghe Şincai, Îndreptare cătră aritmetică, Blaj, 1785; Bucoavna pentru învăţătura pruncilor, Sibiu, s.a.; Moise Fulea, Cărticica năravurilor bune pentru folosul şi trebuinţa tinerimei, Sibiu, 1842; Ioan Rus, Icoana pământului sau carte de geografie, Blaj, 1842; Descriere scurtă a Țerei Ardealului aplecată la cuprinderea mintei pruncilor, Blaj, 1847; Abecedariu cu slove chirilice şi cu litere romane, Sibiu, 1851; Samuil Andrievici, Carte de cetire sau Legendariu românesc, Viena, 1855; Metodica calculaţiei în cap, Viena, 1856; Zaharia Boiu, Abecedariu pentru școalele populare române, Sibiu, 1866 etc.
Fondul de carte actual (peste 32.000 de volume) este alcătuit din cărţi de specialitate din toate perioadele istoriei, ştiinţe auxiliare, cultură, civilizaţie, istoriografie, bibliografii, enciclopedii, dicţionare, istorie locală, minorităţi, biserică şi religie etc., fond care susține activităţile desfăşurate de personalul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva. De asemenea, biblioteca documentară este deschisă și cititorilor din exteriorul instituției, publicațiile fiind disponibile în regim de sală de lectură.
-
Lista ilustrațiilor
Fig. 1. A Hunyadmegyei Történelmi és Régészeti Társulat Évkönyve, Budapest, I, 1882
Fig. 2. Sargetia. Buletinul Muzeului Județului Hunedoara, Deva, I, 1937
Fig. 3. Carte românească de învăţătură, Iaşi, 1643
Fig. 4. Noul Testament, Alba Iulia, 1648
Fig. 5. Apostol, Buzău, 1704
Fig. 6. Antologhion, Râmnic, 1752
Fig. 7. Adam Sasbout, In omnes fere D. Pauli, et quorundam aliorum Apostolorum, epistolas explication, Louvain, 1556
Fig. 8. Thomas D’Aquino, Commentarii in octo libros politicorum Aristotelis, Paris, 1645
Fig. 9. Quintus Curtius Rufus, Alexander Magnus, Haga, 1708
Fig. 10. Nicolaus Schmitth, Imperatores Ottomanici a capta Constantinopoli, Tom 1, Trnava, 1760
Fig. 11. Gheorghe Şincai, Îndreptare cătră aritmetică, Blaj, 1785
Fig. 12. Descriere scurtă a Țerei Ardealului aplecată la cuprinderea mintei pruncilor, Blaj, 1847
Fig. 13. Zaharia Boiu, Abecedariu pentru școalele populare române, Sibiu, 1866
Fig. 14-17. Imagini din expoziția Valori bibliofile europene din patrimoniul muzeului devean, 30 martie-30 septembrie 2015.