Expoziții și Evenimente

expozitii si evenimente

În data de 1 DECEMBRIE 2022 vizitarea expozițiilor este GRATUITĂ!

Detalii Eveniment :

  • Data :
  • Locatia : DEVA, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R.

 

 

COMUNICAT

 

Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara anunță, că în zilele de 30 noiembrie, 1 decembrie și 2 decembrie 2022, va fi deschis spre vizitare, între orele: 9:00-17:00.

În ziua de 1 decembrie vizitarea expozițiilor din Palatul Magna Curia, precum și ale punctelor muzeale din teritoriu este gratuită (cu excepția expoziției de la Orăștie, care este închisă pentru organizarea unei noi expoziții până în data de 14 Decembrie 2022)!

La Deva, în Palatul Magna Curia sunt următoarele expoziții:

-„Obiecte de Tezaur din colecțiile Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva”,

-„Matrița din bronz de la Sarmizegetusa Regia”,

-„Aspecte din viața dacilor din Munții Orăștiei”,

-„Dincolo de poveste. Graiul straielor moștenite”,

-„140 de ani de la înființarea societății de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara”,

-„Ceramica fină de Batiz din patrimoniul Muzeului Civilizației și Romane din Deva”

-„Piese reprezentative din colecția de arheologie a Muzeului Civilizației Dacice și Romane”,

-„Restituiri Istorice”,

-„Trecut și prezent în natura hunedoreană”,

-„Cetatea Deva. 750 de ani de la prima atestare documentară”,

-Lapidariul și expoziția în aer liber „Marea Unire din 1918 Secvențe Hunedorene”.

 

Vă așteptăm cu drag!

Secția de Marketing și Relații cu Publicul

 

 

Citeşte mai departe ...

În data de 1 DECEMBRIE 2022 vizitarea expozițiilor este GRATUITĂ!

Detalii Eveniment :

  • Data :
  • Locatia : DEVA, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R.

 

 

COMUNICAT

 

Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara anunță, că în zilele de 30 noiembrie, 1 decembrie și 2 decembrie 2022, va fi deschis spre vizitare, între orele: 9:00-17:00.

În ziua de 1 decembrie vizitarea expozițiilor din Palatul Magna Curia, precum și ale punctelor muzeale din teritoriu este gratuită (cu excepția expoziției de la Orăștie, care este închisă pentru organizarea unei noi expoziții până în data de 14 Decembrie 2022)!

La Deva, în Palatul Magna Curia sunt următoarele expoziții:

-„Obiecte de Tezaur din colecțiile Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva”,

-„Matrița din bronz de la Sarmizegetusa Regia”,

-„Aspecte din viața dacilor din Munții Orăștiei”,

-„Dincolo de poveste. Graiul straielor moștenite”,

-„140 de ani de la înființarea societății de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara”,

-„Ceramica fină de Batiz din patrimoniul Muzeului Civilizației și Romane din Deva”

-„Piese reprezentative din colecția de arheologie a Muzeului Civilizației Dacice și Romane”,

-„Restituiri Istorice”,

-„Trecut și prezent în natura hunedoreană”,

-„Cetatea Deva. 750 de ani de la prima atestare documentară”,

-Lapidariul și expoziția în aer liber „Marea Unire din 1918 Secvențe Hunedorene”.

 

Vă așteptăm cu drag!

Secția de Marketing și Relații cu Publicul

 

 

Citeşte mai departe ...

Expoziția „Dincolo de poveste. Graiul straielor moştenite”

Detalii Eveniment :

  • Data : 
  • Locatia : Palatul Magna Curia (Deva, bd. 1 Decembrie, nr. 39)
  • M.C.D.R.

 

 

COMUNICAT

 

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Hunedoara, vă invită joi, 24 noiembrie 2022, ora 11.00, la vernisajul expoziției Dincolo de poveste. Graiul straielor moştenite, ce va avea loc în sălile destinate artelor vizuale din Palatul Magna Curia.

Expoziția este rezultatul unui proiect inițiat de Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, realizat în parteneriat cu mai multe instituții din întreaga țară, printre care și muzeul nostru, intitulat Dincolo de poveste. Graiul straielor moştenite. În cadrul acestui proiect, fiecare instituție participantă a contribuit cu câte 3 piese de port sau podoabe tradiţionale specifice românilor sau minorităților naţionale, prezente în zonele pe care le reprezintă instituţiile implicate.

Astfel, sub forma unei expoziții itinerante, au fost reunite 36 piese care ne arată varietatea formelor și motivelor, precum și faptul că deși ne aflăm în părți diferite de țară există o mulțime de elemente care ne unesc.

Muzeul Civilizației Dacice și Romane participă la această expoziție cu trei piese care fac parte din patrimoniul Secției de Etnografie și Artă Populară Orăștie: o cămașă bărbătească de sărbătoare ce a aparținut lui Ioan Valeriu Todea, unul dintre fondatorii muzeului; o cătrință de fetiță donată de doamna Socol Elena, îndrăgită profesoară din Orăștie; un șorț ce provine din comuna Turdaș.

Din acest parteneriat fac parte, alături de Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud: Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Populară Maramureş, Muzeul de Etnografie Braşov, Muzeul Maramureşean Sighetu Marmaţiei, Muzeul Brăilei „Carol I”, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane şi Colecţia Etnografică Marius Matei.

Responsabili proiect: muzeograf Gela Neamțu și muzeograf Mihaela Bolog, Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud

Responsabil din partea Muzeului Civilizației Dacice și Romane: muzeograf Daniela Șendroiu, Secția de Etnografie și Artă Populară Orăștie

 

Media:

https://www.facebook.com/servushdtv/videos/835557337595951

https://www.facebook.com/100077555916401/videos/837206877527391/

 

Citeşte mai departe ...

Seminarul bilateral româno-norvegian „Capitala Daciei - muzeu viu al patrimoniului cultural european”

Detalii Eveniment :

  • Data : 
  • Locatia : Palatul Magna Curia - Sala Șemineului (Deva, bd. 1 Decembrie, nr. 39)
  • M.C.D.R.

 

   

În perioada 16-17 noiembrie 2022 are loc seminarul bilateral româno - norvegian „Capitala Daciei - muzeu viu al patrimoniului cultural european” dedicat restaurării şi revitalizării monumentelor şi siturilor arheologice.

Evenimentul este organizat de partenerul norvegian, cu sprijinul Consiliului Judeţean Hunedoara şi va fi găzduit de „Sala Şemineului” de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

Experţi din Norvegia şi România vor aborda teme referitoare la modalităţile de conservare a siturilor şi monumentelor istorice astfel încât să fie accesibile publicului larg inclusiv prin integrarea noilor media (realitate virtuală, gamification, ghidaj audio, modalităţi de utilizare şi implementare a reprezentărilor 3D). Am fi onoraţi ca un reprezentant al instituţiei dumneavoastră să susţină o prezentare pe una dintre temele abordate sau exemple de bune practici, în cadrul evenimentului.

Acest seminar se desfăşoară în cadrul proiectului „Capitala Daciei - muzeu viu al patrimoniului cultural european”, un proiect de restaurare şi revitalizare a sitului arheologic Sarmizegetusa Regia finanţat prin Granturile SEE 2014-2021, în cadrul Programului RO-CULTURA, apelul „Restaurarea şi revitalizarea monumentelor istorice”.

Proiectul este derulat de Consiliul Judeţean Hunedoara şi este desfășurat în parteneriat cu Mihai Eminescu Trust şi M0re & Romsdal County Council din Norvegia.

 

Alte surse:

https://www.facebook.com/CapitalaDaciei

 

Citeşte mai departe ...

„Mașina de spălat manuală”, meșterită de Ion Stoica din Ormindea, în expoziția „MUZEUL PENTRU TINE!” deschisă la Muzeul Țăranului Român

 

Detalii Eveniment :

  • Data:
  • Locatia : București - Muzeului Național al Țăranului Român, sala Tancred Bănățeanu
  • M.C.D.R. 

 

 

COMUNICAT DE PRESĂ

 

Piese de tezaur și alte obiecte de mare valoare într-o expoziție inedită pentru comunitatea muzeală românească

 

Rețeaua Națională a Muzeelor din România, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, propune publicului larg, comunității industriilor culturale și creative, mediului politic și administrativ o expoziție inedită despre valoarea patrimoniului cultural și al colecțiilor muzeale pentru societate. Expoziția „Muzeul pentru tine!” va avea loc în perioada 09 noiembrie - 31 decembrie 2022, la sala Tancred Bănățeanu a Muzeului Național al Țăranului Român, și este configurată în jurul unui concept curatorial care relaționează, prin analogie cu miracolul vieții și al naturii, poveștile a zeci de piese de tezaur sau de patrimoniu provenite din colecțiile a mai multor muzee din toată țara, într-un spectacol vizual care nu poate fi ratat.

Intenția acestei expoziții este de a construi o relație durabilă cu mediul politic, administrativ, creativ și cu publicul de orice tip, oferindu-i experiențe de cunoaștere și de interacțiune unice și memorabile cu colecțiile muzeelor pentru înțelegerea valorilor economice, sociale, culturale și educative ale acestora. Ceea ce veți vedea și aprecia a fost rezultatul unui efort colaborativ impresionant care a implicat participarea a 26 de muzee de diferite tipuri și domenii: Complexul Muzeal Național ASTRA Sibiu, Complexul Muzeal Național Moldova Iași, Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Muzeul Casa Mureșenilor Brașov, Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, ICEM Tulcea – Institutul de Cercetări Eco-Muzeale, Muzeul Banatului Montan din Reșița, Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, Muzeul de Artă Brașov, Muzeul de Istorie Turda, Muzeul Județean Vrancea, Muzeul Golești, Muzeul Dunării de Jos din Călărași, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, Muzeul Județean Mureș, Muzeul Județean Teleorman, Muzeul Național de Geologie, Muzeul Maramureșan din Sighetul-Marmației, Muzeul Național al Agriculturii Slobozia, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, Muzeul Național al Literaturii Române București, Muzeul Național George Enescu, Muzeul de Artă Centrul Artistic Baia-Mare și Ansamblul Muzeal Național ”Curtea Domnească” din Târgoviște.

Este primul demers curatorial de tip ”blockbuster” din România, apărut din nevoia muzeelor de a fi reconsiderate de către autoritățile administrative și politice și privite ca instituții ce pot schimba substanțial dinamica economică și socială a unei comunități.

Acest proiect expozițional este parte din marca culturală ”Museums Meet Museums” a Rețelei Naționale a Muzeelor din România și a fost implementat cu sprijinul financiar al Administrației Fondului Cultural Național și al Asociației Centrul Memorial Dr. Gheorghe Telea-Bologa din Sibiu.

Proiectul de arhitectură interioară a fost realizat de către Studioul Zeppelin.

Pentru detalii: Dragoș NEAMU - coordonatorul proiectului, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

 

Muzeul Civilizației Dacice și Romane participă la această expoziție-eveniment cu o piesă din colecția Muzeului de Istorie Locală și Etnografie din Brad, o „mașină de spălat manuală”, meșterită de Ion Stoica (1861-1921), țăran inventator, născut în satul Ormindea (jud. Hunedoara); absolvent al Gimnaziului din Brad (1878), pasionat de pictură și fotografie; a pictat (1910-1913) Biserica „Buna Vestire” din Ormindea; cea mai mare pasiune a sa a fost zborul, încercând și realizând mai multe tipuri de „mașini de zburat”; una dintre acestea a fost prezentată, în anul 1884, la expoziția organizată la Sibiu de ASTRA; cu alt aparat realizat de el, în anul 1901, Ion Stoica s-a lansat într-un zbor scurt de circa 40 de metri, decolând de pe acoperișul șurii și aterizând în curtea gospodăriei. Invențiile sale au rămas la stadiul de proiect, deoarece nu a reușit să obțină susținere materială.

Țăranul român a trăit în mijlocul naturii, cu respect pentru toate câte erau în jurul său, știind să-i folosească cu chibzuință resursele. Observând atent fenomenele din natură, folosindu-și inteligența, îndemânarea și ingeniozitatea a creat de-a lungul timpului instalații tehnice care i-au ușurat munca, utilizând resursele locale, pe care noi astăzi le numim verzi, cum ar fi: forța apei sau a vântului.

Mașina de spălat confecționată la Ormindea, cu mai bine de o sută de ani în urmă, utilizându-se ca materie primă lemnul aflat la îndemână, în pădurea din coasta dealului,  face legătura cu atât de utilizata mașină de spălat din zilele noastre, prezentă în fiecare casă.  De asemenea, ea este un obiect care unește generațiile care au fost, cele prezente și cele viitoare.

 

Responsabili proiect din partea MCDR:

Georgeta Deju - șef serviciu, Secția de Istorie și Artă

Monica Dușan - muzeograf, Expoziția de Istorie Locală și Etnografie din Brad

 

 

Alte surse:

https://www.youtube.com/watch?v=4hkL38oFLF8&t=5s

 

 

 

Citeşte mai departe ...

„Medalia Aniversară Centenarul Marii Uniri” decernată colegului nostru dr. Daniel I. Iancu

Detalii Eveniment :

  • Data : 
  • Locatia : Muzeul Național Cotroceni, Salonul Cerchez
  • M.C.D.R.

 

   

Comunicat

 

Joi, 13 octombrie 2022, la Muzeul Național Cotroceni, Salonul Cerchez, colegului nostru dr. Daniel I. Iancu, cercetător științific în cadrul Secției de Istorie și Artă a Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva, i se va înmâna Medalia Aniversară Centenarul Marii Uniri, conferită de Președintele României, E.S. Klaus Werner Iohannis.

Această distincție este o recunoaștere a activității de cercetare și a contribuției dr. Daniel I. Iancu la cunoașterea și apărarea valorilor în numele cărora s-a realizat Marea Unire din decembrie 1918.

Ceremonia de înmânare va avea loc în preajma celebrării Centenarului Încoronării de la Alba Iulia (15 octombrie 1922).

FELICITĂRI!!!

*   *   *

„Medalia Aniversară „Centenarul Marii Uniri” se acordă persoanelor fizice sau juridice, instituțiilor publice și organizațiilor neguvernamentale, autorităților administrației publice locale sau unităților administrativ-teritoriale care păstrează, cultivă, dezvoltă și prezintă într-o măsură deosebită memoria evenimentelor și personalităților care au contribuit la făurirea unității naționale și a statului modern român sau, prin activitate ori carieră, la apărarea valorilor în numele cărora s-a înfăptuit Marea Unire din 1918.

Instituită prin Legea nr. 91/2018 privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului și Centenarul Marii Uniri și reglementată prin Hotărârea Guvernului nr. 888/2018, Medalia Aniversară „Centenarul Marii Uniri” este, alături de Medalia Comemorativă „Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului”, un însemn având statut de distincție națională.

Făcând parte dintre demersurile menite să marcheze, sub aspect simbolic și la cel mai înalt nivel, împlinirea unui veac de la încheierea participării României la Primul Război Mondial, participare încununată prin înfăptuirea Marii Uniri, Medalia Aniversară „Centenarul Marii Uniri” omagiază efortul și dăruirea depuse de către o întreagă generație în vederea înfăptuirii unității naționale, efort care a dus la unirea provinciilor istorice ale Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu Patria și, pe această cale, la constituirea României moderne.”

https://canord.presidency.ro/.../medalia-aniversara...

 

 

Media: 

https://www.replicahd.ro/cercetator-hunedorean-medaliat-de-presedintele-romaniei/

 

 

Citeşte mai departe ...

Participare la expoziția „DACIA. ULTIMA FRONTIERĂ A ROMANITĂȚII” organizată de Muzeul Național de Istorie a României București

 

Detalii Eveniment :

  • Data:
  • Locatia : București - Muzeul Național de Istorie a României
  • M.C.D.R. 

 

 

Expoziția „Dacia. Ultima frontieră a romanității” se poate vizita începând cu joi, 27 octombrie, la Muzeul Național de Istorie a României.
 
În cadrul acestei expoziții sunt expuse 12 obiecte de epoca romană din patrimoniul Muzeului Civilizației Dacice și Romane printre care Aplica din bronz aurit cu reprezentarea Medusei descoperită la Ulpia Traiana Sarmizegetusa sau două din Plăcuțele de aur descoperite la Germisara.
 
Alături de acestea se află și artefacte mai puțin cunoscute publicului și mai puțin mediatizate. O astfel de piesă este un fragment de monument funerar din gresie cu reprezentarea scenei mitologice a răpirii Europei descoperită la Micia sau o statuetă din bronz reprezentându-l pe zeul Mercurius, descoperită, în urmă cu cinci ani, în Villa Romană cercetată la Rapoltu Mare.
 
*   *   *
 
Expoziția „Dacia. Ultima frontieră a romanității”, care se va deschide joi, 27 octombrie, la Muzeul Național de Istorie a României, are la bază conceptul expozițional materializat într-un proiect de mare succes, „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane”, realizat, în anul 2021, la prestigiosul Muzeu Național de Arheologie din Madrid. Aceasta este cea mai mare expoziție sintetică dedicată civilizației geților și dacilor, a celei romane , precum și a celor ale primilor migratori în acest spațiu, organizată în ultimii 25 de ani, printr-un efort a 45 de instituții muzeale din România și Republica Moldova, proiect coordonat de Muzeul Național de Istorie a României.
Din colecția Muzeului Național de Istorie a României vor fi prezentate următoarele piese: coiful de aur de la Coțofenești, tezaurele getice de la Stâncești, Agighiol, Peretu, tezaurul princiar getic de la Cucuteni-Băiceni, inventarul mormântului unei căpetenii getice de la Popești, tezaurele de argint dacice de la Sâncrăieni, Herăstrău, Senereuș, Vedea, două tezaure necunoscute din S-V României, inscripții menționând regii daci Tiamarkos, Burebista și Decebal, portrete imperiale ale lui Traian, Antoninus Pius, Marcus Aurelius, Traianus Decius, tezaure sarmatice din județul Buzău și Smârdan, tezaurele de la Pietroasele, Apahida și Histria (din epoca migrațiilor).
Din colecțiile muzeelor partenere enumerăm: tezaure datând din epoca migrațiilor descoperite în mormintele unor principese, la Cluj-Polus și Turda (din patrimoniul Muzeului Național al Transilvaniei și Muzeul de Istorie Turda), depozitul de arme și obiecte de bronz grecești de la Olănești, precum și piese de aur din mormintele unei principese sarmate de la Mocra, Republica Moldova, din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei din Chișinău, vase din ceramică, arme, unelte și podoabe din metale comune care ilustrează evoluția civilizațiilor care s-au succedat în spațiul de la nord de Dunăre în perioada cuprinsă între sec. VII î.e.n. și sfârșitul sec. VII d. Hr.
Mai multe detalii despre proiectul expoziționalꓽ https://www.mnir.ro/.../vernisajul-expozitiei-dacia.../
 
Sursa:
 

*   *   *

Suntem bucuroși să anunțăm deschiderea expoziției „Dacia. Ultima frontieră a romanității”. Vernisajul va avea loc joi, 27 octombrie 2022, începând cu ora 17:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti.

Evenimentul se va desfășura în prezența domnului Sergiu Nistor, Consilier Prezidențial – Departamentul Cultură, Culte şi Minorități Naționale din cadrul Administrației Prezidențiale, a domnului Lucian Romașcanu, Ministrul Culturii, a domnului dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, Director general al Muzeului Național de Istorie a României, a reprezentanților instituțiilor partenere precum și a domnilor Andrés Carretero Pérez, directorul general al Muzeului Național de Arheologie din Madrid, Stéphane Verger, directorul general al Muzeului Național Roman, de la Roma și Carlos Barrot, arhitectul care a proiectat expoziția.

Proiectul expozițional a fost conceput și coordonat de Muzeul Național de Istorie a României, sub egida Ministerului Culturii, realizat în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei – Chișinău, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei - Cluj Napoca, Complexul Muzeal Național Moldova - Iași, Complexul Muzeal Național Neamț - Piatra Neamț, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” - Bacău, Complexul Muzeal Bistrița Năsăud - Bistrița, Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” – Târgoviște, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” - București, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Simion Gavrilă” - Tulcea, Muzeul Brăilei „Regele Carol I” - Brăila, Muzeul Civilizației Dacice și Romane - Deva, Muzeul Civilizației Gumelnița - Oltenița, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova – Ploiești, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș - Baia Mare, Muzeul Național al Unirii - Alba Iulia, Muzeul Județean de Istorie „Paul Păltânea” - Galați, Muzeul Județean Argeș - Pitești, Muzeul Județean Botoșani, Muzeul Județean de Istorie Brașov, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” - Târgu Jiu, Muzeul Județean Ialomița - Slobozia, Muzeul Județean Mureș - Târgu Mureș, Muzeul Județean Olt - Slatina, Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul Județean Teleorman – Alexandria, Muzeul Județean Vâlcea „Aurelian Sacerdoțeanu” - Râmnicu Vâlcea, Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” - Vaslui, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Muzeul Municipiului București, Muzeul Municipal Carei, Muzeul Național al Banatului - Timișoara, Muzeul Național al Bucovinei - Suceava, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie - Constanța, Muzeul Olteniei - Craiova, Muzeul Regiunii Porților de Fier - Drobeta-Turnu Severin, Muzeul Romanațiului - Caracal, Muzeul Țării Crișurilor - Oradea, Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat” - Făgăraș, Muzeul „Vasile Pârvan” - Bârlad, Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” - Tecuci, Muzeul de Istorie Turda, Muzeul de Istorie Roman, și Muzeul de Istorie „Petre Voivozeanu” - Roșiori de Vede.

Aceasta este realizată cu sprijinul Fundației „Prietenii Muzeului de Istorie a României” recent înființată, căreia îi suntem recunoscători, a cărei existență și activitate este anunțată publicului cu această ocazie specială (pmir.org).

Expoziția are la bază conceptul expozițional materializat într-un proiect de mare succes, „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane”, realizat, în anul 2021, la prestigiosul Muzeu Național de Arheologie din Madrid. Aceasta nu este o simplă expoziție despre geto-daci și lumea lor, sau doar despre o istorie timpurie a acestui colț de lume, ci și despre zorii culturii și civilizației europene, despre unicitate, dar și despre contopirea civilizațiilor, despre aspectul local, despre o lume mult mai interconectată decât ne-o imaginăm astăzi. Nu în ultimul rând, este cea mai mare expoziție sintetică dedicată civilizației geților și dacilor, a celei romane precum și a celor ale primilor migratori în acest spațiu, organizată în ultimii 25 de ani, printr-un efort a 45 de instituții muzeale din România și Republica Moldova, proiect coordonat de Muzeul Național de Istorie a României.

Expozitia este structurată cronologic pe șase teme generice:
- Etapa finală a primei epoci a fierului și conexiunile localnicilor cu lumea sciticăꓽ sunt prezentate piese de ceramică, arme și podoabe, specifice culturilor hallstattiene târzii;
- Terra Dacorumꓽ este dedicată civilizațiilor antice care s-au dezvoltat pe teritoriul României în cea de-a doua epocă a fierului – La Tène. Rolul central îi revine civilizației dezvoltate de geto-daci, în spațiul definit de țărmul vestic al Mării Negre, bazinul Carpatic și fluviul Dunărea;
- Pax Romanaꓽ își propune să ofere vizitatorului o imagine sintetică a modului de viață roman în spațiul provinciilor Dacia și Moesia Inferior, cu sublinierea aspectelor particulare, specifice zonei;
- La porțile Imperiuluiꓽ este dedicată comunităților din spațiul locuit anterior de geto-daci, transformărilor pe care acestea le suferă în contextul noilor realități generate de prezența imperiului și de conviețuirea dacilor liberi cu triburile germanice și sarmatice așezate aici în primele trei secole ale erei creștine;
- Construind Terra Christianaꓽ perioada secolelor IV – VII p. Chr. este caracterizată de trei jaloane istorice determinante pentru acest spațiu: retragerea armatei și a administrației din Provincia Dacia, pătrunderea creștinismului și marile migrații;
- „Barbarii” și Imperiul - Transformarea lumii romane – cotidian și conflictꓽ răsfoind scrierile Antichităţii Târzii despre Dacia se conturează percepţia Dunării ca o frontieră politică şi simbolică, unul dintre principalele repere ale iniţiativelor politice ale Imperiului sau ale unor populații în migrație. În același timp, în cursul secolelor IV-VII, spațiul de la nordul Dunării de Jos a fost și o zonă a continuității civilizației romane provinciale și de sinteză culturală a moștenirii acesteia cu culturile diferitelor populații migratoare germanice, iraniene, slave sau de sorginte central asiatică.

Din colecția Muzeului Național de Istorie a României vor fi prezentate următoarele piese: coiful de aur de la Coțofenești, tezaurele getice de la Stâncești, Agighiol, Peretu, tezaurul princiar getic de la Cucuteni-Băiceni, inventarul mormântului unei căpetenii getice de la Popești, tezaurele de argint dacice de la Sâncrăieni, Herăstrău, Senereuș, Vedea, două tezaure necunoscute din S-V României, inscripții menționând regii daci Tiamarkos, Burebista și Decebal, portrete imperiale ale lui Traian, Antoninus Pius, Marcus Aurelius, Traianus Decius, tezaure sarmatice din județul Buzău și Smârdan, tezaurele de la Pietroasele, Apahida și Histria (din epoca migrațiilor).
Din colecțiile muzeelor partenere enumerăm: tezaure datând din epoca migrațiilor descoperite în mormintele unor principese, la Cluj-Polus și Turda (din patrimoniul Muzeului Național al Transilvaniei și Muzeul de Istorie Turda), depozitul de arme și obiecte de bronz grecești de la Olănești, precum și piese de aur din mormintele unei principese sarmate de la Mocra, Republica Moldova, din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei din Chișinău, vase din ceramică, arme, unelte și podoabe din metale comune care ilustrează evoluția civilizațiilor care s-au succedat în spațiul de la nord de Dunăre în perioada cuprinsă între sec. VII î.e.n. și sfârșitul sec. VII d. Hr.

Vă invităm, așadar, într-o călătorie de peste 1400 de ani, în timp, în spațiu, în universul în care au evoluat strămoșii geto-dacilor spre ceea ce izvoarele antice vor numi geți și daci, civilizația dezvoltată de aceștia până la cucerirea și transformarea unei părți a Daciei în provincie romană, integrarea acestui spațiu în lumea romană, supraviețuirea civilizației romane provinciale după părăsirea Daciei de către armata și administratia romană și convietuirea localnicilor cu populațiile migratoare. Firul călăuzitor al expoziției este acela al împletirii și influențării reciproce a civilizațiilor, al transformărilor profunde, al frământărilor de creație și adaptare ce au ca finalitate crearea unei identități culturale, pe un traseu temporal care durează de la sfârșitul primei epoci a fierului până la zorii actualei civilizației europene, într-un spațiu perceput de contemporanii frământatului mileniu întunecat al migrațiilor, ca “Ultima frontieră a romanității”, locul unde temelia lingvistică pusă de limba latină și numele romanilor au supraviețuit, în ciuda tuturor vicisitudinilor, până azi.

Expoziția va fi deschisă până în luna martie a anului 2023 și va putea fi vizitată de miercuri până duminică.

Partener mediaꓽ HISTORY

Vă așteptăm cu drag!  

 

 
*   *   * 

 *   *   * 

 
Citeşte mai departe ...
Abonează-te la acest feed RSS