Secția de Arheologie Deva

      Secția de Arheologie a Muzeului Civilizației Dacice și Romane este continuatoarea unei bogate tradiții arheologice hunedorene, veche de aproape un secol și jumătate. Printre primii arheologi care au cercetat trecutul județului s-au aflat Zsofia Torma, prima femeie arheolog din România, și Gábor Téglás, primul director al muzeului devean, aceștia numărându-se și printre fondatorii științei arheologice moderne în spațiul transilvănean. Pasionații de istorie și arheologie au întemeiat, în anul 1880, Societatea de Istorie și Arheologie a Comitatului  Hunedoara, iar piesele strânse din cercetările de teren și donate de către aceștia au format nucleul colecției care a stat la baza înființării muzeului din Deva.

      Entuziasmul începuturilor a fost înlocuit, în secolul XX, de o activitate arheologică structurată și coerentă, în cadrul muzeului desfășurându-și activitatea specialiști cu un statut științific bine definit în arheologia românească. Printre arheologii care au făcut parte din colectivul muzeului devean se numără Octavian Floca, Ioan Andrițoiu, Mircea Dan Lazăr, Adriana Rusu – Pescaru sau Gabriela Gheorghiu, unii dintre aceștia conducând chiar destinele instituției. În această perioadă, arheologii de la Deva, împreună cu colegi din țară, au format colectivele de cercetare ale unor importante șantiere arheologice, precum Sarmizegetusa Regia (Grădiștea de Munte), Ulpia Traiana Sarmizegetusa (Sarmizegetusa) sau Micia (Vețel), cercetările pe aceste situri continuând până în prezent.  

      Impresionanta colecție arheologică strânsă de-a lungul timpului, în urma cercetărilor de teren și a săpăturilor arheologice, conține numeroase piese cu o valoare deosebită, multe dintre acestea ilustrând începuturile vieții umane pe cuprinsul județului Hunedoara, dar și grandioasa moștenire daco-romană de pe acest teritoriu. De altfel, chiar numele instituției muzeale devene reflectă activitatea arheologică de descoperire, conservare, expunere și cercetare științifică a bogatului patrimoniu dacic și roman de care dispune județul.

      Ca structură individualizată în cadrul muzeului, secția de Arheologie a fost înființată în anul 1994. În prezent, aceasta cuprinde un număr de 13 specialiști, cercetători științifici și arheologi, care „acoperă” toate perioadele istorice studiate arheologic, respectiv preistorie (paleolitic, neolitic, epoca bronzului, epoca fierului), antichitatea daco-romană și evul mediu. Majoritatea arheologilor deveni au absolvit studii  doctorale la diferite universități din țară. Printre activitățile membrilor secției se numără organizarea și participarea la cercetări arheologice sistematice și preventive, studierea și valorificarea științifică a patrimoniului arheologic de care dispune muzeul, realizarea de materiale promoționale și expoziții.

Citeşte mai departe ...

Compartimentul Evidenţă Deva

Una din principalele funcţii ale oricărui muzeu este constituirea științifică, evidența, documentarea, protejarea și dezvoltarea patrimoniului muzeal.

Compartimentul de Evidenţă a fost înfiinţat în anul 2006, având în componenţă trei conservatori ce se află în subordinea și coordonarea directă a directorului științific. Aşa cum îi spune şi numele are ca misiune evidența, protejarea și conservarea patrimoniului muzeal. Misiunea Compartimentului de Evidență este aceea de a se asigura că generaţiile viitoare vor beneficia de o situație cât mai exactă a bunurilor care fac parte din patrimoniul muzeului. Acest lucru este posibil prin conservarea preventivă, care implică anumite măsuri și acțiuni ce trebuie impuse de conservator încă de la intrarea bunurilor în patrimoniul muzeului și până la expunerea, depozitarea sau itinerarea bunurilor de patrimoniu mobil.

Principala activitate a compartimentului este evidența bunurilor care fac parte din patrimoniul muzeal, ținută în Registrul Inventar General, în paralel cu Registrului Inventar Special și totodată, după noile reglementări în vigoare și în sistem informatizat. O nouă sarcină a compartimentului este aceea de a fotografia fiecare obiect din colecțiile muzeului pentru introducerea lor în Registrul Inventar Digital.

Membrii compartimentului fac parte din comisiile de recepție, evaluare și inventariere a patrimoniului muzeal și asigură asistență de specialitate privind Normele de conservare a patrimoniului.

Îmbogățirea colecțiilor muzeului se face prin descoperiri arheologice, achiziții, donații și bunuri provenite prin Direcția pentru Cultură, Culte, Patrimoniu și Poliția pentru protejarea patrimoniului din Județul Hunedoara.

Pe lângă activitatea de evidență, compartimentul participă și colaborează cu alte muzee la acțiuni știintifice și expoziții itinerante. Asigură documentația necesară și totodată condițiile de conservare în timpul transportului bunurilor.

Numărul total al obiectelor intrate în patrimoniul muzeului și inregistrate în Inventarul General până în prezent este de 52629 de bunuri culturale. Activitatea conservatorilor din cadrul compartimentului este intensă și permanentă, preocupându-se de inregistrarea, evidența, conservarea patrimoniului și punerea în valoare a patrimoniului muzeal.

Citeşte mai departe ...

Despre Noi

MCDR Magna Curia 02

     Începutul Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva se leagă de momentul înfiinţării Societăţii de Istorie şi Arheologie a Comitatului Hunedoara, în anul 1880.

     Muzeul devean funcţionează în clădirea Magna Curia, cunoscută ca și Castelul Bethlen, un vechi monument de arhitectură situat la poalele Cetăţii Deva, în partea de sud a acesteia. Vechimea, importanţa şi frumuseţea acestei clădiri în stil baroc a fost motivul pentru care a fost inclusă pe Lista Monumentelor Istorice de categorie A.

     Începând cu anul 1998, edificiul a intrat într-un proces de restaurare, încheiat în anul 2006 și care a avut menirea de a reda pe cât posibil splendoarea de altădată a palatului, făcându-l un punct de atracţie pentru vizitatori şi astfel să reprezinte o emblemă a oraşului.

     Din anul 2012, în curtea Palatului Magna Curia, funcționează un Lapidarium în aer liber care adăposteşte o colecţie de monumente, aparținând epocilor: preistorie, dacică și romană, provenite din cercetările arheologice de la Baia de Criş, Cetățile Dacice din Munții Orăștiei, Capitala Daciei Romane - Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Micia, Germisara, Aquae sau din descoperiri întâmplătoare. Zona de Lapidarium a fost completată ulterior cu alte două corpuri care adăpostesc monumente romane grupate pe două teme majore „Arhitectură civilă romană și Arhitectură funerară romană”. 

     Piesele preponderente din patrimoniul muzeului sunt constituite în colecţii de preistorie, epocă dacică, romană, medieval timpurie, medievală, o colecţie de arme albe şi de foc, echipament militar modern şi contemporan, colecţii cu piese de istorie modernă şi contemporană. La acestea se adaugă o colecţie de artă şi una de efemeride, precum și una de științele naturii. Colecţiile de etnografie se regăsesc la muzeele din teritoriu: Orăştie şi Brad.

Citeşte mai departe ...

Biblioteca

biblioteca head1050

Biblioteca documentară a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva îşi are începuturile în anul 1880, odată cu constituirea Societăţii de Istorie şi Arheologie a Comitatului Hunedoara care prevedea în statutul său:

„primirea pentru păstrare a arhivelor familiale şi strângerea celor mai valoroase documente şi tipărituri într-o colecţie arhivistică şi o bibliotecă”.

Sursele de îmbogăţire a bibliotecii au fost, în general, donaţiile de volume precum şi schimbul de publicaţii cu societăţi culturale similare, societăţi academice, biblioteci.

Membrii Societăţii de Istorie şi Arheologie a Comitatului Hunedoara, personalităţi ale vremii dar şi simpli pasionaţi de istorie, au contribuit cu donaţii, punând bazele bibliotecii. Printre primii donatori se află personalităţi ca Trefort Ágoston (Ministrul Cultelor şi Educaţiei), George Bariţiu (istoric şi om politic), Torma Zsófia (arheolog), Téglás Gábor (arheolog, primul director al  muzeului), Kuun Géza (preşedintele Societăţii), Sólyom-Fekete Ferencz (vicepreşedintele Societății), Jokai Mór (scriitor) etc.

Încă din 1881 au fost făcute demersuri pentru stabilirea unui schimb de publicaţii cu  diferite instituţii de cultură, fiind oferit la schimb anuarul A Hunyadmegyei Történelmi és Régészeti Társulat Évkönyve (1882-1913), precum şi alte publicaţii editate de Societate. După anul 1937, odată cu apariţia primului număr al revistei Sargetia. Acta Musei Devensis, au fost stabilite noi relaţii de schimb cu o serie de instituţii ştiinţifice prestigioase din Europa, unele colaborări continuând şi în prezent. Astfel, biblioteca documentară a muzeului devean desfăşoară schimb de publicaţii cu majoritatea muzeelor şi universităţilor din ţară, precum şi cu 74 de instituţii de profil din străinătate (Austria, Belgia, Bosnia Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Elveţia, Franţa, Germania, Italia, Iugoslavia, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Slovacia, Slovenia, S.U.A, Suedia, Ungaria).

Un loc special în biblioteca Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva îl ocupă colecţia de carte veche, rară şi bibliofilă, care ilustrează complexitatea culturală rezultată din convieţuirea pe teritoriul Transilvaniei a românilor, maghiarilor, saşilor. Se regăsesc aici, în egală măsură, vechile cărţi româneşti, exemplare ale culturii maghiare şi germane din Transilvania, precum şi tomuri reprezentative ale culturii europene.

Dintre exemplarele de carte românească veche, fiecare volum constituind un moment aparte în istoria culturii româneşti, numim câteva: Carte românească de învăţătură, Iaşi, 1643; Noul Testament, Alba Iulia, 1648; Îndreptarea legii, Târgovişte, 1652; Chiriacodromion, Alba Iulia, 1699; Învăţătură de şapte taine, Buzău, 1702; Apostol, Buzău, 1704; Evanghelie, Bucureşti, 1723; Triod, Râmnic, 1731; Antologhion, Râmnic, 1752; Strastnic, Blaj, 1753 ș.a.

Cărţile imprimate în tipografii europene, în secolele XVI-XVIII, care au făcut parte din colecții particulare și instituționale din zonă, au conectat spaţiul hunedorean la programele culturale din centrele academice din întreg cuprinsul Europei. Menționăm dintre acestea: Libri de re rustica, Veneţia, 1514 ; Plutarch, Grecorum romanorumque illustrium vitae, Basel, 1542; Adam Sasbout, In omnes fere D. Pauli, et quorundam aliorum Apostolorum, epistolas explication, Louvain, 1556; Martin Luther, Colloquia oder Tischreden, Frankfurt am Main, [1568]; Thomas D’Aquino, Commentarii in octo libros politicorum Aristotelis, Paris, 1645; Quintus Curtius Rufus, Alexander Magnus, Haga, 1708 ; Nicolaus Schmitth, Imperatores Ottomanici a capta Constantinopoli, Trnava, 1760-1761 etc.

Tot în acest context semnalăm cărţile cu caracter didactic tipărite în secolele XVIII-XIX, cărţi având remarcabila misiune de „luminare” a materialului uman ce trebuia educat, dintre care specificăm: Gheorghe Şincai, Îndreptare cătră aritmetică, Blaj, 1785; Bucoavna pentru învăţătura pruncilor, Sibiu, s.a.; Moise Fulea, Cărticica năravurilor bune pentru folosul şi trebuinţa tinerimei, Sibiu, 1842; Ioan Rus, Icoana pământului sau carte de geografie, Blaj, 1842; Descriere scurtă a Țerei Ardealului aplecată la cuprinderea mintei pruncilor, Blaj, 1847; Abecedariu cu slove chirilice şi cu litere romane, Sibiu, 1851; Samuil Andreevici, Carte de cetire sau Legendariu românesc, Viena, 1855; Metodica calculaţiei în cap, Viena, 1856; Zaharia Boiu, Abecedariu pentru școalele populare române, Sibiu, 1866 etc.

Fondul de carte actual (peste 32.000 de volume) este alcătuit din cărţi de specialitate din toate perioadele istoriei, ştiinţe auxiliare, cultură, civilizaţie, istoriografie, bibliografii, enciclopedii, dicţionare, istorie locală, minorităţi, biserică şi religie etc., fond care susține activităţile desfăşurate de personalul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva. De asemenea, biblioteca documentară este deschisă și cititorilor din exteriorul instituției, publicațiile fiind disponibile în regim de sală de lectură.

  • Fig. 1. A Hunyadmegyei Történelmi és Régészeti Társulat Évkönyve, Budapest, I, 1882
  • Fig. 2. Sargetia. Buletinul Muzeului Județului Hunedoara, Deva, I, 1937
  • Fig. 3. Carte românească de învăţătură, Iaşi, 1643
  • Fig. 4. Noul Testament, Alba Iulia, 1648
  • Fig. 5. Apostol, Buzău, 1704
  • Fig. 6. Antologhion, Râmnic, 1752
  • Fig. 7. Adam Sasbout, In omnes fere D. Pauli, et quorundam aliorum Apostolorum, epistolas explication, Louvain, 1556
  • Fig. 8. Thomas D’Aquino, Commentarii in octo libros politicorum Aristotelis, Paris, 1645
  • Fig. 9. Quintus Curtius Rufus, Alexander Magnus, Haga, 1708
  • Fig. 10. Nicolaus Schmitth, Imperatores Ottomanici a capta Constantinopoli, Tom 1, Trnava, 1760
  • Fig. 11. Gheorghe Şincai, Îndreptare cătră aritmetică, Blaj, 1785
  • Fig. 12. Descriere scurtă a Țerei Ardealului aplecată la cuprinderea mintei pruncilor, Blaj, 1847
  • Fig. 13. Zaharia Boiu, Abecedariu pentru școalele populare române, Sibiu, 1866
  • Fig. 14-17. Imagini din expoziția Valori bibliofile europene din patrimoniul muzeului devean, 30 martie-30 septembrie 2015.
Citeşte mai departe ...
Abonează-te la acest feed RSS