Statueta din bronz reprezentându-l pe zeul MERCURIUS-HERMES-TOTH este expusă la MADRID

Detalii Știre :

  • Data : 
  • Locatia : Muzeul Național de Arheologie din Madrid
  • M.C.D.R.

 

      
  
 
MERCURIUS-HERMES-TOTH

 

Piesa (MCDR nr. inv. 52612) a fost descoperită în vara anului 2016, în timpul cercetărilor arheologice sistematice din villa de la Rapoltu Mare – La Vie. Statueta din bronz îl redă pe Mercurius-Hermes-Toth. Zeul este reprezentat cu câteva din atributele consacrate, punga cu bani în mâna dreaptă și caduceul în cea stângă. Conform variantei iconografice egiptizante, căreia i se subscrie și statueta noastră, între cele două aripioare care ies direct din cârlionții părului este așezată frunza de lotus. Unicul obiect vestimentar este chlamys-ul înfășurat pe brațul stâng.

Divinitate cu atribuții multiple, Mercurius este unul dintre cei mai populari zei din lumea greco-romană, realitate de la care provincia Dacia nu face excepție. Aici este invocat în inscripții, gravat pe geme, sculptat pe monumente funerare, dar mai ales înfățișat pe artefacte cu caracter votiv, din lut, piatră și bronz.

 

Statueta din bronz se află, temporar, la expoziția internațională „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane” organizată la Madrid, în perioada 30 septembrie 2021 - 27 februarie 2022.

Statueta reprezentându-l pe zeul Mercurius-Hermes-Thot făcea parte din expoziția „Piese reprezentative din colecția de arheologie a Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva”. Expoziția își așteaptă în continuare vizitatorii la sediul central din Deva, în Palatul Magna Curia, unde pot admira o suită de artefacte din neolitic până în epoca romană.

    

 *   *   *

 

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva a fost invitat să participe, cu un număr de 12 obiecte de epocă romană, la Expoziţia „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane” de la Madrid.
 
Printre artefactele din patrimoniul muzeului nostru, ce sunt expuse la Madrid, se numără piese emblematice pentru spațiul hunedorean, cum este Aplica din bronz aurit cu reprezentarea Medusei descoperită la Ulpia Traiana Sarmizegetusa sau două din Plăcuțele de aur descoperite la Germisara.
 
Alături de acestea se află și artefacte mai puțin cunoscute publicului și mai puțin mediatizate, care călătoresc pentru prima dată peste hotare. O astfel de piesă este un fragment de monument funerar din gresie cu reprezentarea scenei mitologice a răpirii Europei descoperită la Micia sau o statuetă din bronz reprezentându-l pe zeul Mercurius, descoperită, în urmă cu cinci ani, în Villa Romană cercetată la Rapoltu Mare.
 
Această expoziție reunește 835 de artefacte excepționale din colecțiile a 39 de muzee din România, urmând a fi deschisă începând cu data de 30 septembrie 2021, la Muzeul Național de Arheologie din Madrid. Expoziția este coordonată de Muzeul Național de Istorie a României, sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale, Regele Felipe al VI-lea al Spaniei și al Președintelui României, Excelența Sa, Domnul Klaus Iohannis.
 
Evenimentul cultural este organizat sub egida Ministerului Culturii și Ministerului Afacerilor Externe, cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale și face parte din „Programul de diplomație publică și culturală”, program stabilit de Ministerul Afacerilor Externe și derulat prin Ambasada României în Regatul Spaniei.
 
Anul acesta, componentele acestui Program sunt dedicate aniversării a 140 de ani de relații diplomatice între România și Regatul Spaniei.
 
 
? inf.: Dr. Oana Tutilă, arheolog

Secția de Arheologie, Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva

 

*   *   *

Detalii despre expoziție:

https://photos.app.goo.gl/K21Eq9pjcMK...

https://www.facebook.com/MANArqueologico

https://fb.watch/8CB1uF0M6T/

https://www.youtube.com/channel/UC-8f...

https://youtu.be/KsyygI35X1Q

 

 
 

Citeşte mai departe ...

Întâlnirea scriitorilor zărăndeni la Muzeul de Istorie Locală și Etnografie din Brad

 

Detalii Eveniment :

  • Data:
  • Locatia : Expoziția de Istorie Locală și Etnografie Brad, str. Cloșca, nr. 4
  • M.C.D.R. 

 

 

Întâlnirea scriitorilor zărăndeni
 
 
Intrată în obișnuință, întâlnirea scriitorilor din zona Bradului s-a desfășurat, din nou, în data de 30.09.2021.
 
În curtea încă plină de verdeață a Expoziției de Istorie Locală și Etnografie Brad au participat scriitorii: Mirela Crâsnic, Monica Dușan, Silvia Faur, Georgiana David și Marcel Șerb. Atmosfera a fost, ca de obicei, plăcută, prietenească, discuțiile și lecturile aducând în atenție preocupările și creațiile fiecăruia dintre participanți, toată activitatea fiind învăluită de bucuria revederii într-un cadru atât de familiar și primitor, cum este muzeul nostru din Brad.
 
Mirela Crâsnic și-a prezentat cea mai recentă lucrare, bine documentată, având ca temă „Vâlva Băilor”, material realizat în urma unei ample cercetări de arhivă și teren, în zona Buciumului și a Roșiei Montane.
 
Monica Dușan a citit un scurt fragment din „Chipul jupâniței Ana”, cartea sa de nuvele brodate ingenios pe istoria, mitologia, etnografia satelor din zona Bradului. Poeții Silvia Faur, Georgiana David și Marcel Șerb au recitat poezii din creația proprie, cu tematică diversă ce vorbește despre toamnă și iubire, dar și despre istorie, politică și pandemie.
 
Ne-am bucurat să-i avem oaspeți!
 
Dr. Georgeta Deju, șef serviciu
Monica Dușan, muzeograf
Secția de Istorie și Artă

 

Citeşte mai departe ...

PLĂCUȚĂ VOTIVĂ DIN AUR expusă la MUZEUL NAȚIONAL DE ARHEOLOGIE DIN MADRID

Detalii Știre :

  • Data : 
  • Locatia : Muzeul Național de Arheologie din Madrid
  • M.C.D.R.

 

      
  
 
      PLĂCUȚĂ VOTIVĂ DIN AUR
 
 

      Plăcuța votivă din aur (MCDR nr. inv. 34536) a fost descoperită la Geoagiu-Băi, în timpul săpăturilor de salvare care au debutat în anul 1986 în punctul numit Dâmbul romanilor. În acest loc au fost identificate băile termale antice de la Germisara. Cercetarea arheologică de aici a prilejuit găsirea și a altor obiecte cu caracter votiv dedicate divinităţilor care patronau apele termale – opt plăcuțe  de aur, patru altare sau baze de statui – dar și a peste 600 de monede din argint şi bronz aruncate în bazin ca ofrande.

      Piesa pe care o prezentăm azi este realizată în tehnica au repoussé, prin baterea unei foițe de aur pe o matriță de lemn. În jumătatea inferioară apare reprezentarea Dianei, după canonul iconografic clasic, întoarsă spre dreapta imaginii, însoțită de o căprioară. Zeița este redată într-o aedicula, compusă dintr-o bază simplă, două coloane torsadate și un acoperiș în două ape, decorat cu motive vegetale. La nivelul picioarelor este marcat în relief numele zeiței DIA(na). În câmpul lis al inscripției, aflat sub aedicula, este zgâriat, ulterior confecționării plăcuței, numele celei care a dedicat plăcuța: Corne/lia Mar/cellin(a). 

? inf.: Dr. Oana Tutilă, arheolog

Secția de Arheologie, Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva

 

      În colecțiile muzeului nostru există șapte plăcuțe votive de aur, toate descoperite la Germisara.

      Temporar, două dintre ele se află la expoziția internațională „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane” organizată la Madrid, în perioada 30 septembrie 2021 - 27 februarie 2022.

      Cinci dintre plăcuțele de aur de la Germisara pot fi admirate, în continuare, la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, în cadrul expoziției „Obiecte de Tezaur din colecțiile Muzeului Civilizației Dacice si Romane din Deva”.

 

 * * *

 

    Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva a fost invitat să participe, cu un număr de 12 obiecte de epocă romană, la Expoziţia „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane” de la Madrid.
      Printre artefactele din patrimoniul muzeului nostru, ce sunt expuse la Madrid, se numără piese emblematice pentru spațiul hunedorean, cum este Aplica din bronz aurit cu reprezentarea Medusei descoperită la Ulpia Traiana Sarmizegetusa sau două din Plăcuțele de aur descoperite la Germisara.
      Alături de acestea se află și artefacte mai puțin cunoscute publicului și mai puțin mediatizate, care călătoresc pentru prima dată peste hotare. O astfel de piesă este un fragment de monument funerar din gresie cu reprezentarea scenei mitologice a răpirii Europei descoperită la Micia sau o statuetă din bronz reprezentându-l pe zeul Mercurius, descoperită, în urmă cu cinci ani, în Villa Romană cercetată la Rapoltu Mare.
      Această expoziție reunește 835 de artefacte excepționale din colecțiile a 39 de muzee din România, urmând a fi deschisă începând cu data de 30 septembrie 2021, la Muzeul Național de Arheologie din Madrid. Expoziția este coordonată de Muzeul Național de Istorie a României, sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale, Regele Felipe al VI-lea al Spaniei și al Președintelui României, Excelența Sa, Domnul Klaus Iohannis.
      Evenimentul cultural este organizat sub egida Ministerului Culturii și Ministerului Afacerilor Externe, cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale și face parte din „Programul de diplomație publică și culturală”, program stabilit de Ministerul Afacerilor Externe și derulat prin Ambasada României în Regatul Spaniei.
      Anul acesta, componentele acestui Program sunt dedicate aniversării a 140 de ani de relații diplomatice între România și Regatul Spaniei.
 
 
? inf.: Dr. Oana Tutilă, arheolog

Secția de Arheologie, Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva

 

 

 
 

Citeşte mai departe ...

Fructieră de ceramică fină de Batiz - în cadrul rubricii: PIESE REPREZENTATIVE DIN COLECȚIILE MCDR

Detalii Eveniment :

  • Data : 
  • Locatia : Deva - Palatul Magna Curia (b-dul 1 Decembrie, nr. 39)
  • M.C.D.R.

 

 

 

COMUNICAT

 

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva prezintă un alt exponat, în cadrul rubricii: PIESE REPREZENTATIVE DIN COLECȚIILE MUZEULUI CIVILIZAȚIEI DACICE ȘI ROMANE din DEVA.

Exponatul de astăzi este o fructieră de ceramică, aflat în patrimoniul Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva și este prezentat de către dr. Diana Loredana Pantea, muzeograf, Secția Istorie și Artă a instituției.

 

Fructieră de ceramică fină de Batiz

 

Fructiera de ceramică fină de Batiz face parte din Colecţia de Artă Decorativă a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva (nr. inv. 42741).

Piesa de colecţie poate fi admirată în ambianţa creată special pentru expoziţia <<Ceramică fină de Batiz din patrimoniul muzeului din Deva>> şi este reprezentativă pentru produsele de masă cu model ajurat, în relief, decorată cu maiestuioasă fineţe, cu smalţ strălucitor de culoarea osului, fiind caracteristică manufacturii, cu predilecţie celei de-a II-a perioade Batiz.

Fructiera prezintă lăţimea de 130 mm, diametrul bazei fiind de 120 mm şi diametrul gurii de 250 mm; corpul fructierei este realizat prin turnare din faianţă fină şi este glazurat cu smalţ alb-gălbui. Corpul de formă circulară prezintă un decor în relief imitând împletitura de curmei care devine compactă spre centrul piesei. Fiind lucrată dintr-un amestec de argilă albă şi galbenă care îi conferă culoarea ivoire, fructiera este o piesă decorativă de mare rafinament şi deţine valoare artistică inestimabilă pentru manufactura de Batiz. A fost concepută într-o formă simplă şi elegantă, fiind smălţuită omogen, cu luciu metalic.

Corpul piesei are formă cilindrică cu buza evazată şi uşor răsfrântă. Din cupă se prelungeşte piciorul cilindriform şi se evazează spre bază formând talpa, trecerea făcându-se printr-un nodus lat ce repetă decoraţia liniară şi împletită.

Fructiera a fost executată în stil Neobaroc datând din a II-a perioadă de producţie a manufacturii de la Batiz şi prezintă marca de atelier.

Cea de-a doua perioadă în care manufactura de Batiz și-a desfășurat activitatea, corespunde anilor 1820-1835. În această perioadă s-a urmărit producţia de calitate prin elaborarea tehnologiei vaselor de culoarea osului. Realizat liniar şi floral, în albastru de cobalt <<Buchetul vienez>> este motivul specific acestei perioade. În realizarea ceramicii şamotate intrau în componenţă următoarele materii: cuarţul măcinat şi feldplastul granular erau adăugate într-o pastă argiloasă-micacee, calcitică şi criptocristalină. Calcinarea pastei se realiza la temperaturi de 950 °C rezultând un produs vitrificat, uşor şi gălbui.”

 

Bibliografie:

M. Bunta, P. Gyulai, Batiz-Monografia manufacturii de faianţă fină, Întreprinderea Poligrafică, Cluj, 1971;

Nikolaus Rudolf Pilly, A fost odată în Batiz…, Editura Karina, Deva, 2019;

Judith Miller, O abordare mai detaliată a antichităţilor, Bucureşti, 2000.

 

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva vă invită să vizionați exponatul de astăzi, în mediul virtual, pe pagina de facebook a muzeului https://www.facebook.com/MCDRDeva/ și pe site-ul instituției www.mcdr.ro.

De asemenea, obiectul de artă, poate fi admirat și în cadrul expoziției „Ceramică fină de Batiz din patrimoniul muzeului din Deva” a Muzeului Civilizației Dacice și Romane.

   

Secția de Marketing și Relații cu Publicul

 

 

Citeşte mai departe ...
Abonează-te la acest feed RSS