Vernisaje

Vernisajul expoziției de pictură: „TAINA CULORII” semnată Constantin Alăzăroae

  • Detalii Eveniment :
  • Data :
  • Locatia : Deva, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R.

 

 

 

COMUNICAT

 

 

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara vă invită joi, 25 februarie 2021, ora 11:00, să participați la vernisajul expoziției de pictură: „Taina culorii” semnată Constantin Alăzăroae. Vernisajul expoziției se va desfășura în curtea Palatului Magna Curia.

„Expoziţia de pictură «Taina culorii» face cunoscute publicului lucrări realizate în culori acrilice şi în ulei pe pânză de Constantin Alăzăroae. Majoritatea pieselor expuse relevă preferinţa pentru natura statică.  

Constantin Alăzăroae este autodidact şi se formează experimentând teme precum: naturi statice şi peisaje. Expoziţia este o dedicaţie simbolică pentru începutul primăverii şi tratează cu sensibilitate, frumuseţea coloristică a florilor. Autorul pictează naturi statice cu flori, care denotă fragilitate şi iubire pentru frumos, iar peisajele redau secvenţe ale naturii create din tuşe păstoase de culoare.

Simbol al reînvierii naturii şi al vieţii – floarea devine motiv de inspiraţie şi, Constantin Alăzăroae dezvoltă aparte preferinţă pentru acest subiect. Florile impresionează şi emoţionează, devenind mesagerii tăcuţi ai iubirii, ai iertării şi-ai speranţei prevestind bucuria primăverii. Regăsim emotivitate şi gingăşie într-un univers precedat de intensele nuanţe ale florilor.

Aflat în căutarea sinelui, se inspiră din realitatea înconjurătoare, construindu-şi o lume colorată cu dor şi iubire pentru natură, pentru viaţă şi pentru frumos. Pe pânzele sale, încearcă a surprinde frumuseţea unică a naturii şi, mireasma coloristică a florilor degajă un plăcut sentiment de căldură sufletească. Încercarea lui Constantin Alăzăroae constă în exploatarea harului de care dispune pentru a se descoperi pe sine” relatează curatorul expoziției muzeograf dr. Diana Loredana Pantea, Secția de  Istorie și Artă a Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva.

 

 „Omul, Costel Alăzăroae a găsit o cale spre sine și spre ceilalți, a găsit soluția pentru a fi fericit. El este un om fericit atunci când pictează, când pătrunde în lumea lui magică, în lumea culorii, a picturii. 

Lumea pe care ne-o propune Costel Alăzăroae, aflat la a doua expoziție personală, este o lume populată cu lumină și culoare, o lume preponderent florală. Lucrările cu tematică florală surprind ipostaze diferite ale florilor de la clasicile reprezentări compoziționale, flori în vas, până la abordări inedite ale florilor surprinse  într-un colț de natură sau într-o secvență de detaliu arhitectonic.

Expoziția din acest an are o unitate și o armonie dată de tematică dar și de cromatică.

O cromatică bazată, în general, pe contraste puternice, vii, dinamice, întrerupte arareori de altele suave, delicate sau sobre și misterioase. Costel Alăzăroae surprinde în expoziția din acest an, și prin modul în care testurează suprafețele, de la așezarea culorii lin pe pânza suport, până la așternerea unor tușe vizibile, păstoase, dar și prin intervenții vibrante, gestuale, zgrafitate.

Costel Alăzăroae ne propune o lume frumoasă și armonioasă, o lume în care ne invită să pătrundem cu speranța că vom trăi și noi clipa noastră de fericire admirând creația sa menționează prof. dr. Cănija Popa Adriana Emilia.

 

„Expoziţia «Taina culorii» reprezintă pentru mine o împlinire a sufletului, pe care o destăinui şi o dăruiesc!

Cromatica este plină de taine… contopindu-se cu trăirile sufletului, iar rezultatul se iveşte pe pânzele pictate.

«Privesc o îngrămădire de culori şi văd cum de acolo răsar flori.» spunea Antoon Van Dyck.

Florile, cu diversitatea formelor, a nuanţelor, în combinaţie cu trăirile lăuntrice ale sufletului desluşesc… taina… spre sine afirmă  Constantin Alăzăroae, autorul lucrărilor.

 

                                                                                             

Expoziția poate fi vizitată în perioada 25 februarie – 25 martie 2021 de marți până duminică, conform programului de vizitare a Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva.

 

 Vă așteptăm cu drag!

 

Secția de Marketing  și Relaţii cu Publicul

 

Citeşte mai departe ...

„Bucoavna pentru învăţătura pruncilor[…]” – Sibiu: Tipografia erezitorei lui Gheorghe de Closius, [s. a.].

  • Detalii Eveniment :
  • Data :
  • Locatia : Deva, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R.

 

 

 

COMUNICAT

 

 

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva prezintă un alt exponat virtual,  în cadrul rubricii: PIESE REPREZENTATIVE DIN COLECȚIILE MUZEULUI CIVILIZAȚIEI DACICE ȘI ROMANE din DEVA. 

Exponatul de astăzi este o carte care face parte din colecția bibliotecii documentare a Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva.

Prezentarea cărții este realizată de către dr. Georgeta Deju, șef serviciu Secția de Istorie și Artă.

  

„Bucoavna pentru învăţătura pruncilor[…]” – Sibiu: Tipografia erezitorei lui Gheorghe de Closius, [s. a.].

Carte destinată formării deprinderilor de citit și de scris, tipărită cu alfabet chirilic, în limba română, bucoavna reprezintă prima variantă a unui manual școlar românesc. Cea dintâi bucoavnă românească a fost imprimată în anul 1699, la Bălgrad (Alba Iulia), de meșterul tipograf Mihail Iștvanovici, apariția acestui tip de carte marcând o etapă distinctă în dezvoltarea literaturii didactice românești. Au urmat numeroase alte ediții, tipărite în centre tipografice precum Blaj, Cluj, Râmnic, Buda, Viena, Sibiu, Brașov, București, Chișinău, imprimarea continuându-se până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, deși apăruseră abecedarele, cu conținut și metodă mai moderne. O ultimă ediție transilvăneană a bucoavnei a apărut la Sibiu în anul 1870, ea fiind utilizată în unele școli ortodoxe până către anul 1890.

În general, conținutul unui astfel de manual era în exclusivitate religios, învățarea bucoavnei înzestrându-i pe elevi numai cu elementele necesare citirii și înțelegerii cărților bisericești și religioase, nefiind prezente niciun fel de cunoștințe practice, artistice, istorice etc. Astfel, la încheierea anului școlar, după ce întreg manualul era parcurs, copiii știau pe de rost literele, grupurile de litere, psalmii, rugăciunile și învățăturile creștinești, care făceau din elevi oameni cu frica lui Dumnezeu și cu iubire față de aproapele.

Au existat, însă, și ediții cu conținut laicizat, tipărite la Viena și Buda la sfârșitul secolul al XVIII-lea, unele bilingve româno-germane, care urmăreau eliminarea superstițiilor și făceau apel la propria rațiune, aveau preocupări pentru limbă și ortografie, materialul fiind alcătuit mai ales din povestiri morale, filozofice, proverbe. După o vreme, considerate a fi nepotrivite cu structura sufletească, gusturile și necesitățile poporului român, acest gen de bucoavne nu au mai fost utilizate în învățământul românesc transilvănean, revenindu-se la bucoavna tradițională cu conținut pur religios.

În fondul bibliotecii Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva se găsește „Bucoavna” imprimată la Sibiu, în tipografia lui Georg Samuel von Closius, cândva spre sfârșitul anilor 50 din secolul al XIX-lea (anul imprimării nu este menționat explicit). Este un exemplar de format mic, 17x10 cm, și conține 70 de pagini. Coperțile sunt din carton, cotorul din piele, starea de conservare a exemplarului fiind bună, având în vedere uzura la care este supus un manual în timpul procesului de învățare.

Lecțiile cuprinse în bucoavnă sunt următoarele: Slovele mari și slovele mici, exerciții de slovenire (f. 1v-2); Rânduiala Vecerniei (p. 1-11); Rânduiala Utreniei (p. 12-21); Rânduiala Sfintei Liturghii (p. 22-41); Învățături bisericești (p. 42-49); Irmoasele praznicelor (p. 50-55); Rugăciunile dimineții (p. 57-60); Rugăciunile de seară (p. 61-63); Rugăciunile Sf. Cuminecături (p. 64-65); Arătarea numerelor (p. 66). Exemplarului îi lipsesc ultimele file pe care era prezentă tabla înmulțirii, lecție intitulată „O dată unul”.

Cititul și scrisul nu erau învățate deodată, accentul era pus pe citit, scrisul fiind aprofundat ulterior și mai ales de către elevii care doreau să urmeze preoția.

Metoda de învățare a sunetelor era cea a „buchizării” (sau a „slovenirii”), foarte anevoioasă, de altfel. Literele alfabetului chirilic, fiecare cu denumire proprie, erau rostite astfel:Б б (latin B b) era citit „buche”; В в (latin V v) era citit „vede”; Г г (latin G g) era citit „glagole”; Ж ж (latin J j) era citit „jivete”; З з (latin Z z) era citit „zemle”; П п (latin P p) erau citite „pocoi”; С с (latin S s) erau citite „slovo”; Ш ш (latin Ș ș) era citit „șa/șviță” etc.

De exemplu, cuvântul „tabla” era buchizat: „t”verdu-„a”z-„b”uche-„l”iude-„a”z și era citit apoi întreg „tabla”; cuvântul „pom” era buchizatpocoi-on-mislete; cuvântul „cal” era buchizat: caco-az-liude etc.

Buchile (slovele) din bucoavnă erau învățate mecanic. Întâi erau citite de dascăl, apoi se rosteau în cor, împreună cu dascălul, după care erau repetate de către copii până le învățau pe de rost. Urmau exercițiile de silabisire, apoi textele cu rugăciuni, psalmi, învățături creștinești. Metoda citirii acestora era aceeași ca și la învățarea buchilor: dascălul citea textul, elevii repetau în cor, textul era dat ca temă de casă, iar a doua zi trebuiau să citească singuri.

Cărticica din biblioteca muzeului devean are și o poveste, scrisă pe carte de persoana căreia i-a aparținut un timp și care a învățat din ea. Elevul se numește Constantin Blebea și a fost absolvent al Gimnaziului Român Greco-Ortodox din Brad (înființat în anul 1869), promoția 1880/1881. La finalul anilor de gimnaziu, Constantin Blebea, originar din Brașov, a ținut să dăruiască școlii cartea din care învățase în clasele primare să citească și să scrie, pentru ca și alți elevi să aibă acces la învățat. Însemnarea de pe coperta 1 (scrisă cu alfabet latin, deși cartea e tipărită cu alfabet chirilic, iată!) menționează: „Donată bibliotecii gymnasiului r.[român] gr.[eco] or.[todox] din Brad/ de/ Constantin Blebea/ c. IV gymnas/ Brad 1881 30 Mai st.[il] v.[echi]”.

Orizonturile pe care le deschidea bucoavna nu erau prea largi, totuși are un merit demn de luat în seamă, acela de fi primul manual școlar al românilor, din care generații de copii au învățat să citească, oferind astfel acces și la alte cărți, acte, însemnări.

             

Explicația ilustrațiilor

 

Foto 1:

Bucoavna pentru învăţătura pruncilor ce cuprinde în sine Rânduiala Vecerniei, Utreniei şi a sfintei Liturghii cu Priceasnele de preste Săptămână, şi la Praznice împărăteşti, cele zeace porunci ale lui Dumnezeu şi alte învăţături bisericeşti: – Sibiu: Tipografia erezitorei lui Gheorghe de Closius, [s.a.].

Paginație: – 2 f., 65 p., [1] p.; 17 x 10 cm.

Alfabet: chirilic.

Însemnări: „Donată bibliotecii gymnasiu/lui r. gr. or. din Brad/ de/ Constantin Blebea/ c. IV gymnas/ Brad 1881 30 Mai st. v.”, alfabet latin, coperta 1; „Cstn Blebea”, alfabet latin, fila titlu.

Note: Ștampila „DIRECTIUNEA GIMNASIULUI ROMANU GR. OR. BRADU”, alfabet latin, fila titlu; ștampila „BIBLIOTECA GIMNASIULUI ROMANU GR. OR. BRADU”, alfabet latin, p. 23.

Stare de conservare: bună; coperte de carton, cotor de piele.

Nr. inv.: 2.201.

 

Foto 2:

„Slovele mari și slovele mici, exerciții de slovenire: erau predate literele mari, literele mici și silabe”, în „Bucoavna pentru învăţătura pruncilor […]” – Sibiu: Tipografia erezitorei lui Gheorghe de Closius, [s. a.]., f. 1v-2.

 

Foto 3:

„Rânduiala Utreniei Dumnezeești și a Praznicelor mari”, în „Bucoavna pentru învăţătura pruncilor […]” – Sibiu: Tipografia erezitorei lui Gheorghe de Closius, [s. a.]., p. 12-13.

 

Foto 4:

„Rânduiala Sfintei Liturghii”, în „Bucoavna pentru învăţătura pruncilor […]” – Sibiu: Tipografia erezitorei lui Gheorghe de Closius, [s. a.]., p. 22-23.

Se observă ștampila „BIBLIOTECA GIMNASIULUI ROMANU GR. OR. BRADU”.

 

Foto 5:

„Învățături bisericești care trebuie să le știe, și să le zică în toate zilele creștinii: Șapte daruri ale Duhului Sfânt […]; Nouă roduri ale Duhului Sfânt[…]; Șapte Taine ale legei nouă fără tâlc[…]; Nouă porunci ale Bisericii[…]; Șapte fapte ale Milei cei trupești[…]; Șapte fapte ale Milei cei duhovnicești[…]”, în „Bucoavna pentru învăţătura pruncilor […]” – Sibiu: Tipografia erezitorei lui Gheorghe de Closius, [s. a.]., p. 42-43.

 

Foto 6:

„Irmoasele praznicelor: La Nașterea Domnului Iisus Hristos[…]; La Botezul Domnului[…]; La Întâmpinarea Domnului[…]; La Bunavestire[…]; La Dumineca Flori[i]lor[…]”, în „Bucoavna pentru învăţătura pruncilor […]” – Sibiu: Tipografia erezitorei lui Gheorghe de Closius, [s. a.]., p. 50-51.

 

Foto 7:

„Învățătură: În ce chip să cade drept credinciosului Creștin a-și face semnul sfintei Cruci, care este un semn, și o armă tare asupra vrășmașului, și se numește puterea lui D[u]mnezeu, și care arată și nouă doauă taine mari, una a Sfintei Treimi, și alta a Întrupării Domnului nostru Isus Hristos, carele au murit pentru noi pre Cruce, trebuie tot creștinul să știe: ca întâiu să împreune ceale trei degete ale mâinii drepte, adică: degetul cel mare, și cu cele două de lângă dânsul, și puind în Frunte să zică: în Numele Tatălui, apoi puind la buric să zică: și al Fiului, apoi puind în Umărul cel drept să zică și al Sfântului Duh, apoi puind în Umărul cel stâng să zică Amin!”, în „Bucoavna pentru învăţătura pruncilor […]” – Sibiu: Tipografia erezitorei lui Gheorghe de Closius, [s. a.]., p. [56];

 

„Rugăciunile mesei”, în „Bucoavna pentru învăţătura pruncilor […]” – Sibiu: Tipografia erezitorei lui Gheorghe de Closius, [s. a.]., p. 57.

 

Foto 8:

„Arătarea numerilor: Românești, Arăbești, Latinești […]”, în „Bucoavna pentru învăţătura pruncilor […]” – Sibiu: Tipografia erezitorei lui Gheorghe de Closius, [s. a.]., p. [66-67].

 

Foto 9:

„O dată unul” (Tabla înmulțirii); 1 dată 1 iaste 1; 2 ori 2 sînt 4; […]; 3 ori 7 sunt 21; […]; 4 ori 9 sunt 36; […]; 10 ori 100 sunt 1000, în Bucoavnă, Sibiu, [s.a.], nr. inv. 24542 (deoarece exemplarul prezentat nu păstrează ultima filă, cea cu tabla înmulțirii, am utilizat un alt exemplar din bibliotecă – cel cu nr. inv.24542, pentru a ilustra felul în care se învățau aceste operațiuni aritmetice prin intermediul bucoavnei).

 

 

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva vă invită  să vizionați propunerea de astăzi, în mediul virtual, pe pagina de facebook a muzeului https://www.facebook.com/MCDRDeva/ și pe site-ul instituției www.mcdr.ro.

 

Secția de Marketing și Relații cu Publicul

 

 

https://youtu.be/VKLnNyV7no4 (UNU TV DEVA: CARTE VECHE, EXPUSĂ ON-LINE DE MUZEUL DIN DEVA)

 

Citeşte mai departe ...

„Carte poștală militară gratuită” din patrimoniul Muzeului de Etnografie și Artă Populară Orăștie

  • Detalii Eveniment :
  • Data :
  • Locatia : Deva, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R.

 

 

COMUNICAT

 

 

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva expune online un alt obiect aflat în patrimoniul Muzeului de Etnografie și Artă Populară Orăștie.

 

Descrierea obiectului este realizată de către dr. Mihai Cristian Căstăian, arheolog, șeful Secției de Etnografie și Artă Populară Orăștie.

 

Amintiri din cufărul bunicilor

 

Astăzi aducem în atenția publicului în mediul on-line o „Carte poștală militară gratuită”, din perioada celui de-al doilea război mondial.

Semnatarul cărții poștale este caporalul Ioan Lazăr, Batalion 7, Vânători de Munte, campania 4, acesta își exprimă sentimentele familiei sale din Orăștie.

Având la dispoziție o suprafață limitată pentru a scrie, gândurile expeditorului sunt relatate într-o manieră concentrată.

O mare parte din cărțile poștale reprezentau un ultim mesaj pe care soldații îl trimiteau acasă.

 

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva vă invită să vizionați propunerea de astăzi, în mediul virtual, pe pagina de facebook a muzeului https://www.facebook.com/MCDRDeva/. 

 

 

Secția de Marketing și Relații cu Publicul

 

 

Citeşte mai departe ...

Alexandru Ioan Cuza și Unirea Principatelor Române, în paginile revistei „Cosânzeana” din Orăștie

  • Detalii Eveniment :
  • Data :
  • Locatia : Deva, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R.

 

 

COMUNICAT

 

 

Alexandru Ioan Cuza și Unirea Principatelor Române, în paginile revistei „Cosânzeana” din Orăștie Ziua de 24 ianuarie prilejuiește omagierea personalității lui Alexandru Ioan Cuza și a actului istoric al Unirii Principatelor Române din anul 1859, unul dintre pașii decisivi în constituirea României moderne.

Odată ales domnitor al ambelor țări române, în 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a întreprins o susținută activitate diplomatică și politică pentru recunoașterea și consolidarea unirii, și, mai ales, a promovat o serie de reforme ce erau imperios necesare pentru modernizarea și progresul țării.

Printre reformele înfăptuite pe parcursul celor șapte ani de domnie (1859-1866) se numără cele privind împroprietărirea țăranilor, secularizarea averilor mănăstirești, obligativitatea și gratuitatea învățământului primar, instituirea unui sistem fiscal modern, promulgarea codului civil și al celui penal, organizarea armatei naționale, organizarea serviciului poștal, înființarea universităților din Iași și București, înființarea, la București a Muzeului Național de Antichități, a Societății de Științe Naturale, a Școlii Naționale de Arte Frumoase etc.

Aceste reforme, inspirate de modele din țările dezvoltate din Occident, dar racordate la realitățile locale, au propulsat noul stat printre realitățile lumii moderne de la mijlocul secolului al XIX-lea.

Către această nouă țară erau îndreptate inimile românilor ardeleni, aceștia privind cu speranță înfăptuirea unirii celor două principate române, și cu admirație pe artizanul unirii, Alexandru Ioan Cuza.

Menționări referitoare la Unirea Principatelor Române și la domnitorul Alexandru Ioan Cuza se află și în revista orăștiană „Cosânzeana”.

Textele îl înfățișează pe Cuza ca pe una dintre cele mai importante personalități istorice ale românilor, fiindu-i apreciate eforturile de modernizare a țării, iar cea mai însemnată realizare a sa este socotită unirea celor două țări române, prin care a creat „o țară singură și frumoasă, România liberă de azi”.

În paginile aceleiași publicații este semnalată și apariția unor tipărituri referitoare la Unirea din 1859, dar și despre viața și activitatea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cărțile cu aceste subiecte fiind considerate o lectură folositoare și necesară care „împrospătează toată istoria în mintea generației de azi”.

După Unirea de la 1 Decembrie 1918, Consiliul Dirigent a hotărât ca Ziua Principatelor Române să fie marcată oficial în școlile românești din „Transilvania, Banat și Părțile Românești din Ungaria”, așa cum merita „cel dintâi pas spre unirea deplină a neamului nostru”, în acest sens fiind emisă o circulară în 13 ianuarie 1919.

 

Explicația ilustrației:

Foto 1. Pagina de titlu a revistei literare „Cosânzeana”, Orăștie, 1911, nr. 4, disponibilă în Biblioteca documentară a Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva.

Foto 2. Ilustrație publicată în revista „Cozânzeana”, Orăștie, 1911, nr. 4, p. 47.

În centrul ilustrației, în plină pagină, este reprezentat domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a cărui imagine este suprapusă peste o serie de alte douăsprezece ilustrații, fiecare redând un eveniment semnificativ din timpul domniei sale sau una dintre notabilele sale reforme.
Astfel, începând cu ilustrația din partea de sus a paginii, continuând apoi cu partea dreaptă, menționăm:
1. „1859 Depunerea jurământului ca domn al Moldovei”[5 ianuarie – n.n.];
2. „1859 Primirea ca domn al Munteniei”[24 ianuarie – n.n.];
3. „1861 Vizita la Constantinopol”[Alexandru Ioan Cuza este recunoscut domn de către Imperiul Otoman în 1862 – n.n.];
4. „1862 Barbu Catargiu însărcinat cu formarea primului Cabinet al Principatelor Unite”;
5.„1862 Ștergerea hotarelor dintre Principate”[în anul 1862 s-a realizat unirea politică, unificându-se Parlamentul și Guvernul];
6. „1864 Dizolvarea Camerei”;
7. „1864 Împroprietărirea țăranilor”[au fost împroprietărite cu loturi de teren agricol peste 400.000 de familii, iar alți circa 60.000 au primit loc de casă și grădină, țăranii împroprietăriți devenind contribuabili la bugetul de stat – n.n.];
8. „1864 Legea Instrucțiunii Publice”[au fost stabilite trei grade de învățământ: primar, secundar și superior; învățământul primar era obligatoriu și gratuit pentru toți copiii de ambele sexe, cu vârsta între 8 și 12 ani; programa școlară era unică, atât pentru mediul urban, cât și pentru cel rural etc. – n.n.];
9. „1864 Secularizarea” [averilor mănăstirilor; au fost preluate aproximativ 25% din suprafața agricolă și forestieră a țării; a fost impus un impozit de 10% asupra veniturilor mănăstirilor, bisericilor, seminariilor– n.n.];
10. „1866 Abdicarea”[Actul, semnat de Cuza, conținea textul: „Noi, Alexandru Ioan I, conform dorinței națiunii întregi și angajamentului ce am luat la suirea pe Tron, depun astăzi 11 februarie 1866, cârma guvernului în mâna Locotenenței Domnești și a Ministrului ales de popor” – n.n.];
11. „1866 Îndepărtarea din țară”[În drumul său spre exil, Cuza s-a oprit pentru o noapte și la Deva, poposind la hotelul Bauer; episodul este povestit de scriitoarea Constanța Dunca-Șchiau (1843-1924), târziu, în anul 1908; deși amintirile sunt romanțate și uneori inexacte (menționează ca dată a popasului 14 februarie, însă în 21 februarie este amintit la Sibiu, astfel că o dată mai corectă pentru popasul la Deva ar fi 22 februarie), vă invităm să le lecturați pentru parfumul epocii pe care îl transmit; le găsiți în articolul semnat Nicolae Lascu, din revista științifică a muzeului din Deva, „Sargetia”:
https://drive.google.com/file/d/0B0BSB9R7xn9dN1RBd0NVMXV1dG8/view];
12. „1911 Recunoștința poporului” [1911 fiind anul curent al revistei – n.n.].

Foto 3. Rubrica „Flori de-o zi” din revista „Cosânzeana”, Orăștie, 1911, nr. 4, p. 50, se deschide cu un text dedicat domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în care se vorbește despre importanța domniei și a reformelor sale.

„În istoria neamului nostru e una dintre cele mai însemnate pagine, epoca marelui domn al Țărilor românești: Alecsandru Ioan CuzaVodă. Ajuns pe tronul Moldovei și la Munteniei, uni aceste două țări, creând cu ajutorul marilor bărbați ai timpului său, o țară singură și frumoasă, România liberă de azi, din cele două țărișoare mici supuse ingerinții Turcilor și Rușilor și lăcomiei fără de margini a Austriei. Unite odată țările românești, el nu se mulțumi cu atât, ci se apucă să ducă la îndeplinire marile reforme cerute în programele de la 1821 și 1848. Și cu ajutorul oamenilor săi providențiali, Barbu Catargiu, Cogălniceanu și alții, puse piatra fundamentală a unei constituții și vieți de stat care a dus România unde se află azi. […]”.

 Foto 4. Text dedicat aniversării a 55 de ani de la Unirea Principatelor Române, în revista „Cosânzeana”, Orăștie, 1914, nr. 7 din 22 februarie, p. 104. În partea de sus a paginii sunt reproduse două portrete, cel al domnitorului Alexandru Ioan Cuza și cel al soției sale, Elena „întâia Doamnă a României unite”.
În text se spune: „Dacă alteva nimic n-ar fi făcut în scurții 7 ani de Domnie, decât că, cu conlucrarea lui și în persoana lui, s-a dus la peplinire marele act al Unirei, - și e destul ca el figură strălucită să rămână în istoria acestui stat. […].
Din prilejul împlinirii alor 55 de ani de la urcarea lui pe Tronul cel dintâi al României de azi, - ziarele din Țară ce-i cinstesc memoria, îl scot la iveală, ba broșuri ocazionale îi împrospătează toată istoria în mintea generației de azi. […]”.

Foto 5. Rubrică din revista „Cosânzeana”, Orăștie, 1914, nr. 7 din 22 februarie, p. 108, care anunța apariția unei publicații dedicate lui Alexandru Iona Cuza, intitulată „Domnia și detronarea lui Cuza-Vodă”. Cartea cuprindea 160 de pagini și se putea cumpăra de la Librăria Sebastian Bornemisa din Orăștie, cu „80 de fileri și 5 fileri porto”. 

În scurta prezentare a cărții se preciza: „Recomandăm cartea, ca o folositoare cetire istorică, mai ales că la noi așa de puțin e cunoscut emoționantul capitol din istoria României, care cuprinde domnia de 7 ani a lui Cuza-Vodă”.
(pe aceeași pagină se remarcă, de asemenea, ilustrația cu teiul lui Eminescu și textul referitor la apariția unui album dedicat lui Aurel Vlaicu).

Foto 6. Circulara nr. 304 din 13 ianuarie 1919, prin care Consiliul Dirigent hotăra ca Ziua Principatelor Române să fie marcată oficial și în școlile românești din „Transilvania, Banat și Părțile Românești din Ungaria” așa cum merita „cel dintâi pas spre unirea deplină a neamului nostru”.
Sursa: Gazeta Oficială publicată de Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și Părților Românești din Ungaria, nr. 6 din 14/27 ianuarie 1919, p. 30, disponibilă în Biblioteca documentară a Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva.

 

Dr. Georgeta Deju, șef-serviciu Secția de Istorie și Artă

 

 

Vă invităm să vizionați prezentarea de astăzi, în mediul virtual, și pe pagina de facebook a muzeului https://www.facebook.com/MCDRDeva/.

 

Secția de Marketing și Relații cu Publicul

 

Citeşte mai departe ...

BUFET ÎN STIL ECLECTIC în cadrul rubricii: PIESE REPREZENTATIVE DIN COLECȚIILE MUZEULUI CIVILIZAȚIEI DACICE ȘI ROMANE

  • Detalii Eveniment :
  • Data :
  • Locatia : Deva, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R.

 

 

COMUNICAT

 

 

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva prezintă un alt exponat virtual, în cadrul rubricii: PIESE REPREZENTATIVE DIN COLECȚIILE MUZEULUI CIVILIZAȚIEI DACICE ȘI ROMANE din DEVA, prezentăm un alt exponat.

Exponatul de astăzi este o piesă aflată în patrimoniul Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva și este prezentat de către dr. Diana Loredana Pantea, muzeograf, Secția Istorie și Artă a instituției.

BUFET ÎN STIL ECLECTIC

„Piesa de mobilier face parte din Colecţia de Artă Decorativă a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva (nr. inv. 42963).

Bufetul este expus în cadrul ambiental al expoziţiei "Ceramică fină de Batiz din patrimoniul muzeului din Deva" şi este compus din două corpuri de mobilier, care prezintă un bogat decor cu motive zoomorfe şi vegetale.

Corpul superior are înălţimea de 181 cm, lungimea de 178 cm şi lăţimea de 47 cm, iar corpul inferior măsoară în înălţime 90 cm, în lungime 196 cm şi în lăţime 76 cm.

Bufetul datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi este realizat din lemn prin strunjire şi sculptare, în stil Eclectic – Altdeutsch şi pe corpul inferior este încadrat un blat de marmură neagră.

Exponatul este o piesă de mobilier monumentală, cu două corpuri suprapuse. Corpul inferior pe picioare bile are dulap cu trei sertare, închis cu patru uşi – panouri decorate cu motive vegetale, încadrate de montanţi profilaţi cu capete de grifoni.

Corpul inferior susţine blatul dreptunghiular de marmură neagră. Deasupra, corpul prezintă centură cu două sertare, încadrată de baluştri.

Corpul superior, cu panou posterior, este susţinut anterior de baluştri, având nouă compartimente încadrate, la exterior, de montanţi cu efigii – busturi feminine. Compartimentele sunt separate spre interior prin baluştri de tip coloane corintiene, strunjiţi cu inele. Tot pe baluştri, se mai observă porţiuni ce prezintă caneluri, cât şi porţiuni decorate în stil frânghie răsucită.

Cele două compartimente centrale şi, două, laterale – dulăpaşe, sunt închise cu uşi, cu decor vegetal amplu. Observăm trei compartimente superioare deschise şi un compartiment central – inferior, care este separat prin poliţă. Cornişa, tratată superficial, este surmontată de un arc cu ornamente vegetale.

Corpul de mobilier este executat în stil Eclectic, cu elemente decorative tributare Renaşterii şi Barocului.

Eclectismul face referire la faptul că stilurile vechi au fost adoptate prin selecţie. Astfel că, pe la sfârşitul secolului al XIX-lea, în Europa Centrală, ebeniştii au îmbogăţit formele rigide ale Biedermaier-ului şi au preferat elemente decorative caracteristice Rococo-ului şi ale altor stiluri anterioare. S-au reinterpretat suprafeţele curbe, au optat pentru picioarele arcuite şi au hiperbolizat frumuseţea lemnului prin ornamente vegetale în relief şi prin superbele siluete sculpturale încrustate în mobilier” relatează dr. Diana Loredana Pantea.

Bibliografie: Judith Miller, "O abordare mai detaliată a antichităţilor", 2000; Leonard K. Eaton, "The Architecture of Choice: Eclectism in America, 1880-1910", 1975.

Vă invităm să vizionați exponatul de astăzi, în mediul virtual, pe pagina de facebook a muzeului https://www.facebook.com/MCDRDeva/ și pe site-ul instituției www.mcdr.ro.

De asemenea exponatul poate fi văzut și în cadrul expoziției "Ceramica fină de Batiz din patrimoniul muzeului din Deva".

 

Secția de Marketing și Relații cu Publicul

 

Citeşte mai departe ...

MEDALIA DE AUR LA CATEGORIA HISTORY AND CULTURAL STUDIES pentru membrii Compartimentului de Documentare şi Cercetare în Studii Culturale din cadrul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva

Detalii Eveniment :

  • Data :
  • Locatia : DEVA - PALATUL MAGNA CURIA, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R.

 

 

 

 

În urma participării la prima ediţie a International Exibition INVENTCOR, organizată de Corneliu Group Research-Innovation Association, INVENTCOR Power of the Creative Mind, în perioada 17-19 decembrie 2020, la Deva, membrii Compartimentului de Documentare şi Cercetare în Studii Culturale din cadrul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, CS III dr. habil. Dumitru-Cătălin Rogojanu şi CS I dr. habil. Gherghina Boda, au obținut medalia de aur, în calitate de coordonatori, ai volumului IV „Istorie, Cultură şi Cercetare la categoria History and Cultural Studies

Citeşte mai departe ...

International Exibition INVENTCOR, ediția I, 17-19 decembrie 2020, on-line la Deva

Detalii Eveniment :

  • Data :
  • Locatia : DEVA - PALATUL MAGNA CURIA, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R.

 

 

 

 

COMUNICAT

 

 

„Cu ocazia desfăşurării lucrărilor on-line a primei ediţii a International Exibition INVENTCOR, organizată de Corneliu Group Research-Innovation Association, INVENTCOR Power of the Creative Mind, membrii Compartimentului de Documentare şi Cercetare în Studii Culturale din cadrul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, CS III dr. habil. Dumitru-Cătălin Rogojanu şi CS I dr. habil. Gherghina Boda, participă, în calitate de coordonatori, cu volumul IV Istorie, Cultură şi Cercetare la categoria History and Cultural Studies.  

Promotor al acestei prime ediţii a International Exibition INVENTCOR, care se va desfăşura în perioada 17-19 decembrie 2020, on-line la Deva, este renumitul inventator Corneliu Birtok Băneasă. Evenimentul educațional non-formal se adresează tuturor categoriilor de vârstă, în cadrul acestuia prezentându-se invenții, proiecte de cercetare, produse, programe educaționale, standuri experimentale de predare a universităților, institute de cercetare, companii multinaționale și inventatori privați. De asemenea, expoziția va include şi secţiunile KidsCorner (categoria pentru copii), InnovativeART (expoziții de grafică, desen, pictură, portret și mașini clasice), precum și prezentări extinse din diverse domenii: inovație, ecologie, sănătate, siguranța oamenilor, comunitate, proprietate intelectuală, auto și călătorii.

Obiectivul principal al expoziției internaționale INVENTCOR este importanța dezvoltării spiritului creativ - inovator, prin implicarea persoanelor tinere. Printre ţările participante se numără Bolivia, Brazilia, Canada, Germania, Ungaria, Italia, Coreea, Malaezia, Moldova, Maroc, Filipine, România, Suedia şi SUA.

Partenerii evenimentului educaţional sunt Universitatea Politehnică din Timişoara şi Facultatea de Inginerie din Hunedoara. Printre membrii juriului se numără şi CS III dr. habil. Dumitru-Cătălin Rogojanu de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva. 

Informaţiile complete despre eveniment sunt cuprinse în cele 134 de pagini ale Catalogului expoziţiei (INVENTCOR Catalog 2020.pdf)” relatează CS I dr. habil. Gherghina Boda și CS III dr. habil. Dumitru-Cătălin Rogojanu, Compartimentul de Cercetare şi Documentare în Studii Culturale a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane.

 

 

Secţia de Marketing şi Relaţii cu Publicul

 

Citeşte mai departe ...

„FotoART Pandemica” - Salonul de Iarnă al artiștilor fotografi hunedoreni

Detalii Eveniment :

  • Data :
  • Locatia : DEVA - PALATUL MAGNA CURIA, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R.

 

 

 

COMUNICAT

 

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, organizează marți, 15 decembrie 2020, vernisajul celei de-a patra ediții a Salonului de Iarnă al membrilor Asociației Artiștilor Fotografi Hunedoreni, intitulat „FotoART Pandemica”.

Evenimentul se va desfășura începând cu ora 12.00, în curtea din fața palatului Magna Curia, sediul Muzeului Civilizației Dacice și Romane, după care va urma vizitarea expoziției amenajată în spațiile destinate artelor plastice și vizuale, respectându-se toate normele impuse de autorități în contextul pandemiei de COVID 19.

Salonul este organizat sub patronajul Asociației Artiștilor Fotografi din România (AAFR, numărul 20/2020) și prezintă publicului 17 lucrări, printuri de mari dimensiuni (100×70 cm) care redau efortul profesionist depus de membri asociației pentru a susține fotografia hunedoreană la cel mai înalt nivel artistic. Expun: Grigore Roibu, Adrian Stoica, Alexandru Popa, Andrei Rosetti, Francisc Németh, Marius Isfan, Edvina Kasler, Nicolae Oprea, Vasile Sârb, Horea Preja, Ioan Todor, Iulian Solda, Daniel I. Iancu, Adrian Sopincean, Cătălin Mătăsaru, Gabriel Hordea și Simion Octavian.

„AAFH revine cu o nouă expoziție, în aceste vremuri grele pentru artă, în general și foarte dificile pentru fotografi, în particular, din cauza restricțiilor datorate pandemiei cu noul Coronavirus, să se racordeze la valorile artei fotografice propunând definirea profilurilor unor artiști fotografi ce scot în evidență specificitatea locală. Multe dintre lucrările expuse sunt răsplătite cu premii și distincții internaționale”, declară prof. Grigore Roibu, președintele Asociației Artiștilor Fotografi Hunedoreni.

În acest an, datorită condițiilor speciale, Cvartetul „CUORE” format din Iudith Mărăşescu (vioară), Rodica Bucur (vioară), Adrian Lazăr (violă), Camelia Iakab (violoncel), profesori ai Liceului de Arte „Sigismund Toduță” din Deva, va concerta doar virtual, muzica alăturându-se fotografiei prin intermediul sunetului și imaginilor video.

 

 

Vă așteptăm cu drag!

 

 

Secția de Marketing și Relații cu Publicul

Citeşte mai departe ...
Abonează-te la acest feed RSS