Cetatea Ardeu

Unul dintre monumentele mai puţin cunoscute din judeţul Hunedoara este „Cetăţuia”. Dealul „Cetăţuie” sau „Cetăţeaua” este situat pe teritoriul administrativ al satului Ardeu, com. Balşa, judeţul Hunedoara, pe partea stângă a drumului judeţean DJ 705: Geoagiu – Balşa – Almaş – Zlatna.

Situl arheologic (Cod LMI/cod RAN: HD-I-s-A-03151.01/87870.01) cuprinde această înălţime (altitudine maximă 450 m), la care se adaugă „Dealul Judelui”, platou aflat la poalele „Cetăţuii”, precum şi zonele joase, situate la baza dealului, spre sud, până pe malul Văii Ardeului, în locul numit „Gura Cheilor”. La nord şi pe toată latura de vest, dealul este despărţit de înălţimea numită „Cornet”, prin „Cheile Ardeului” – un culoar strâmt, mărginit de pereţi înalţi.

Fig. 1: Principalele elemente componente ale sitului (foto Z. Czajlik 2013).

Descoperirea şi debutul cercetărilor pe suprafaţa acestui sit se datorează primului director al muzeului din Deva: Téglás Gábor, care la sfârşitul secolului al XIX-lea, a desfăşurat o activitate arheologică intensă.

Fig. 2: Téglas Gábor, imagine de la începutul secolului XX. Imagine preluată de la adresa: http://www.replicahd.ro/?p=8786, vizitată în 26 august 2016.

Cele mai vechi urme de locuire aparţin purtătorilor culturii Bodrogkerestur, însă ulterior, a fost locuit de comunităţile Coţofeni şi mai apoi în epoca bronzului, şi prima epocă a fierului când noi comunităţi umane s-au aşezat la poalele dealului şi pe unele dintre terase. În epoca Regatului Dac pe culmea dealului a fost construită o cetate. Prin cercetările arheologice realizate în perioada 2001 – 2015 au fost identificate elemente ale fortificaţiei (zid din piatră locală lipită cu lut), urmele mai multor locuinţe, ale unui „turn locuinţă” (palatul nobilului dac) precum ale unui atelier.

Fig. 3, Fig. 4, Fig. 5: Imagini din timpul cercetărilor arheologice

Fig. 6, Fig. 7: Zidul palatului nobilului dac a fost construit în tehnica specifică lumii elenistice

Debutul fortificaţiei dacice poate fi plasat în prima parte a secolului I î. Chr. iar sfârşitul în timpul războaielor cu romanii, la începutul secolului al doilea. Pe terasele aflate pe versantul sudic au fost sondate locuinţe aparţinând unei aşezări contemporane cu fortificaţia.

Fig 8: Zar din corn de cerb descoperit la Ardeu

Fig. 9: Verigă din bronz descoperită la Ardeu

Fig. 10: Pafta din fier placată cu bronz

Sporadic apar şi obiecte datând din perioada provinciei Dacia, iar din secolul al IV-lea numărul pieselor este mai mare, însă pentru acest orizont cronologic nu au fost identificate complexe.

Din evul mediu provin o serie de materiale din metal şi ceramică, ce pot fi datate în secolele X-XI, precum şi altele, în secolele XV-XVI. În partea sudică a platoului superior au fost identificate şi urmele unei fortificaţii cu zid din piatră legată cu mortar, ale cărei dimensiuni nu le putem estima în acest stadiu al cercetărilor.

Cercetările au avut un caracter de ”șantier școală” pe parcursul mai multor campanii. Studenți ai Universității ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia (2002-2003) și ai Universității de Vest din Timișoara (2015, 2016) și-au format deprinderi de bază pentru meseria de arheolog, pe situl de la Ardeu.

Fig. 11, Fig. 12: Activități didactice cu studenții Universității de Vest din Timișoara

Popularizarea sitului în media scrisă, citită, vorbită, la televiziune și în mediul online a condus la creșterea numărului vizitatorilor.

Fig. 13, Fig. 14: Vizitatori pe situl arheologic Ardeu-Cetățuie

Amplasarea unor panouri explicative de către Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva a sporit atractivitatea sitului.

Fig. 15, Fig. 16: Panouri explicative la Ardeu