Arhivă

Punct de vedere în legătură cu articolul: Șantier arheologic inedit în Munții Orăștiei, lângă cetatea dacică Piatra Roșie

Detalii Eveniment :

  • Data :
  • Locatia : -
  • M.C.D.R

 

Către Redacţia Digi24

        Punct de vedere în legătură cu articolul: Șantier arheologic inedit în Munții Orăștiei, lângă cetatea dacică Piatra Roșie

În data de 6 august 2017, a apărut la adresa:  http://www.digi24.ro/magazin/timp-liber/cultura/santier-arheologic-inedit-in-muntii-orastiei-langa-cetatea-dacica-piatra-rosie-773104 un material în care Marius Toader prezintă cu entuziasm cercetările efectuate de Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, pe șantierul Alun - terasa Dacica1, în comuna Boșorod, județul Hunedoara. Articolul apărut cu titlul: Șantier arheologic inedit în Munții Orăștiei, lângă cetatea dacică Piatra Roșie este laudativ la adresa noastră, motiv pentru care îi mulțumim călduros autorului și redacției publicației care a făcut posibilă apariția materialului. Cu toate acestea s-au strecurat câteva erori, care pot afecta relația noastră cu colaboratori tradiționali ai Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva.

Șantierul arheologic de la Alun, organizat de către Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, în colaborare cu Universitatea de Vest a avut caracter preventiv. Cercetările au fost efectuate în baza unui contract de cercetare arheologică preventivă, al cărui beneficiar, Fundația Dacica este și proprietarul terenului.

În primul rând, dorim să amintim publicului că primele cercetări arheologice la cetățile dacice din Munții Șureanu, după marea unire din anul 1918 au fost organizate de Universitatea Daciei Superioare din Cluj în 1921 prin D. M. Teodorescu. Demersul a fost susținut de Muzeul din Deva de la început, iar colaborarea continua și astăzi. Astfel că echipa care cercetează cetățile dacice din Munții Șureanu a avut și are în continuare în componență specialiști din cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva.

Muzeul devean a și organizat timp de mulți ani cercetări sistematice și preventive la cetățile dacice, aceste activități fiind specifice instituțiilor muzeale. Astfel, muzeul din Deva a solicitat și a primit autorizație de cercetare de câte ori a fost cazul. De aceea, afirmația cum că ne dorim să facem o ”breșă într-un monopol”, în condițiile în care suntem parteneri de aproape un secol, o considerăm nepotrivită și dorim să menționăm că nu ne aparține și nu este adevărată!

De altfel, echipa care cercetează Cetățile dacice din Munții Orăștiei are în componență și arheologi provenind de la alte instituții. În ceea ce privește pe arheologii de la Muzeul Național de Istorie al României, trebuie să menționăm că această problemă a mai fost supusă atenției și cu alte prilejuri. Și chiar au fost numiți specialiști de la MNIR în colectivul de cercetare de la Grădiștea Muncelului în anul 2003. Din câte știm, chiar prestigioasa instituție bucureșteană și-a retras specialiștii din colectiv. Din aceste motive, credem că afirmația cum că ”echipa de la Cluj” a refuzat colaborarea cu ”alți specialiști și alte instituții” nu este adevărată.

În ceea ce privește colaborarea Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva cu Universitatea de Vest din Timișoara, o calificam ca fiind excelentă. Instituția de învățământ de pe malul Begăi este un partener foarte important al muzeului nostru. În ultimii ani am desfășurat numeroase proiecte în colaborare. Unul dintre ele, menționat de autorul articolului își propune să abordeze comparativ modul de viață al dacilor de la câmpie și al celor de la munte. Un prim demers al acestui demers s-a concretizat într-o expoziție vernisată la Timișoara și apoi la Deva, în anul 2016. Produsul muzeal poate să fie vizitat în acest moment la Muzeul de arheologie, istorie și etnografie Hunedoara. Acest proiect nu are legătură cu cercetarea terasei de la Alun, decât într-un mod colateral. Aceasta în condițiile în care cele două instituții, MCDR Deva și UVT Timișoara cercetează în comun și o așezare dacică din zona de câmpie, la Unip, com. Sacoșu Turcesc, jud. Timiș.

Cu aceste obiecții referitor la cele arătate în materialul publicat de dumneavoastră credem că punctul nostru de vedere a fost subliniat cu claritate.

         Cu stimă

          Dr. Iosif Vasile Ferencz, cercetător în cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva, responsabil științific al șantierului Alun, terasa Dacica1, com. Boșorod, jud. Hunedoara

 

_________________________________________

Articolul la care se face referire şi sursa galeriei foto se găsesc la http://www.digi24.ro/magazin/timp-liber/cultura/santier-arheologic-inedit-in-muntii-orastiei-langa-cetatea-dacica-piatra-rosie-773104

 

 

Lasă un comentariu

Asigură-te că ai introdus toate informațiile necesare, indicate printr-un asterisk (*). Codul HTML nu este permis.