Arhivă

Alexandru Ioan Cuza și Unirea Principatelor Române, în paginile revistei „Cosânzeana” din Orăștie

  • Detalii Eveniment :
  • Data :
  • Locatia : Deva, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R.

 

 

COMUNICAT

 

 

Alexandru Ioan Cuza și Unirea Principatelor Române, în paginile revistei „Cosânzeana” din Orăștie Ziua de 24 ianuarie prilejuiește omagierea personalității lui Alexandru Ioan Cuza și a actului istoric al Unirii Principatelor Române din anul 1859, unul dintre pașii decisivi în constituirea României moderne.

Odată ales domnitor al ambelor țări române, în 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a întreprins o susținută activitate diplomatică și politică pentru recunoașterea și consolidarea unirii, și, mai ales, a promovat o serie de reforme ce erau imperios necesare pentru modernizarea și progresul țării.

Printre reformele înfăptuite pe parcursul celor șapte ani de domnie (1859-1866) se numără cele privind împroprietărirea țăranilor, secularizarea averilor mănăstirești, obligativitatea și gratuitatea învățământului primar, instituirea unui sistem fiscal modern, promulgarea codului civil și al celui penal, organizarea armatei naționale, organizarea serviciului poștal, înființarea universităților din Iași și București, înființarea, la București a Muzeului Național de Antichități, a Societății de Științe Naturale, a Școlii Naționale de Arte Frumoase etc.

Aceste reforme, inspirate de modele din țările dezvoltate din Occident, dar racordate la realitățile locale, au propulsat noul stat printre realitățile lumii moderne de la mijlocul secolului al XIX-lea.

Către această nouă țară erau îndreptate inimile românilor ardeleni, aceștia privind cu speranță înfăptuirea unirii celor două principate române, și cu admirație pe artizanul unirii, Alexandru Ioan Cuza.

Menționări referitoare la Unirea Principatelor Române și la domnitorul Alexandru Ioan Cuza se află și în revista orăștiană „Cosânzeana”.

Textele îl înfățișează pe Cuza ca pe una dintre cele mai importante personalități istorice ale românilor, fiindu-i apreciate eforturile de modernizare a țării, iar cea mai însemnată realizare a sa este socotită unirea celor două țări române, prin care a creat „o țară singură și frumoasă, România liberă de azi”.

În paginile aceleiași publicații este semnalată și apariția unor tipărituri referitoare la Unirea din 1859, dar și despre viața și activitatea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cărțile cu aceste subiecte fiind considerate o lectură folositoare și necesară care „împrospătează toată istoria în mintea generației de azi”.

După Unirea de la 1 Decembrie 1918, Consiliul Dirigent a hotărât ca Ziua Principatelor Române să fie marcată oficial în școlile românești din „Transilvania, Banat și Părțile Românești din Ungaria”, așa cum merita „cel dintâi pas spre unirea deplină a neamului nostru”, în acest sens fiind emisă o circulară în 13 ianuarie 1919.

 

Explicația ilustrației:

Foto 1. Pagina de titlu a revistei literare „Cosânzeana”, Orăștie, 1911, nr. 4, disponibilă în Biblioteca documentară a Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva.

Foto 2. Ilustrație publicată în revista „Cozânzeana”, Orăștie, 1911, nr. 4, p. 47.

În centrul ilustrației, în plină pagină, este reprezentat domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a cărui imagine este suprapusă peste o serie de alte douăsprezece ilustrații, fiecare redând un eveniment semnificativ din timpul domniei sale sau una dintre notabilele sale reforme.
Astfel, începând cu ilustrația din partea de sus a paginii, continuând apoi cu partea dreaptă, menționăm:
1. „1859 Depunerea jurământului ca domn al Moldovei”[5 ianuarie – n.n.];
2. „1859 Primirea ca domn al Munteniei”[24 ianuarie – n.n.];
3. „1861 Vizita la Constantinopol”[Alexandru Ioan Cuza este recunoscut domn de către Imperiul Otoman în 1862 – n.n.];
4. „1862 Barbu Catargiu însărcinat cu formarea primului Cabinet al Principatelor Unite”;
5.„1862 Ștergerea hotarelor dintre Principate”[în anul 1862 s-a realizat unirea politică, unificându-se Parlamentul și Guvernul];
6. „1864 Dizolvarea Camerei”;
7. „1864 Împroprietărirea țăranilor”[au fost împroprietărite cu loturi de teren agricol peste 400.000 de familii, iar alți circa 60.000 au primit loc de casă și grădină, țăranii împroprietăriți devenind contribuabili la bugetul de stat – n.n.];
8. „1864 Legea Instrucțiunii Publice”[au fost stabilite trei grade de învățământ: primar, secundar și superior; învățământul primar era obligatoriu și gratuit pentru toți copiii de ambele sexe, cu vârsta între 8 și 12 ani; programa școlară era unică, atât pentru mediul urban, cât și pentru cel rural etc. – n.n.];
9. „1864 Secularizarea” [averilor mănăstirilor; au fost preluate aproximativ 25% din suprafața agricolă și forestieră a țării; a fost impus un impozit de 10% asupra veniturilor mănăstirilor, bisericilor, seminariilor– n.n.];
10. „1866 Abdicarea”[Actul, semnat de Cuza, conținea textul: „Noi, Alexandru Ioan I, conform dorinței națiunii întregi și angajamentului ce am luat la suirea pe Tron, depun astăzi 11 februarie 1866, cârma guvernului în mâna Locotenenței Domnești și a Ministrului ales de popor” – n.n.];
11. „1866 Îndepărtarea din țară”[În drumul său spre exil, Cuza s-a oprit pentru o noapte și la Deva, poposind la hotelul Bauer; episodul este povestit de scriitoarea Constanța Dunca-Șchiau (1843-1924), târziu, în anul 1908; deși amintirile sunt romanțate și uneori inexacte (menționează ca dată a popasului 14 februarie, însă în 21 februarie este amintit la Sibiu, astfel că o dată mai corectă pentru popasul la Deva ar fi 22 februarie), vă invităm să le lecturați pentru parfumul epocii pe care îl transmit; le găsiți în articolul semnat Nicolae Lascu, din revista științifică a muzeului din Deva, „Sargetia”:
https://drive.google.com/file/d/0B0BSB9R7xn9dN1RBd0NVMXV1dG8/view];
12. „1911 Recunoștința poporului” [1911 fiind anul curent al revistei – n.n.].

Foto 3. Rubrica „Flori de-o zi” din revista „Cosânzeana”, Orăștie, 1911, nr. 4, p. 50, se deschide cu un text dedicat domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în care se vorbește despre importanța domniei și a reformelor sale.

„În istoria neamului nostru e una dintre cele mai însemnate pagine, epoca marelui domn al Țărilor românești: Alecsandru Ioan CuzaVodă. Ajuns pe tronul Moldovei și la Munteniei, uni aceste două țări, creând cu ajutorul marilor bărbați ai timpului său, o țară singură și frumoasă, România liberă de azi, din cele două țărișoare mici supuse ingerinții Turcilor și Rușilor și lăcomiei fără de margini a Austriei. Unite odată țările românești, el nu se mulțumi cu atât, ci se apucă să ducă la îndeplinire marile reforme cerute în programele de la 1821 și 1848. Și cu ajutorul oamenilor săi providențiali, Barbu Catargiu, Cogălniceanu și alții, puse piatra fundamentală a unei constituții și vieți de stat care a dus România unde se află azi. […]”.

 Foto 4. Text dedicat aniversării a 55 de ani de la Unirea Principatelor Române, în revista „Cosânzeana”, Orăștie, 1914, nr. 7 din 22 februarie, p. 104. În partea de sus a paginii sunt reproduse două portrete, cel al domnitorului Alexandru Ioan Cuza și cel al soției sale, Elena „întâia Doamnă a României unite”.
În text se spune: „Dacă alteva nimic n-ar fi făcut în scurții 7 ani de Domnie, decât că, cu conlucrarea lui și în persoana lui, s-a dus la peplinire marele act al Unirei, - și e destul ca el figură strălucită să rămână în istoria acestui stat. […].
Din prilejul împlinirii alor 55 de ani de la urcarea lui pe Tronul cel dintâi al României de azi, - ziarele din Țară ce-i cinstesc memoria, îl scot la iveală, ba broșuri ocazionale îi împrospătează toată istoria în mintea generației de azi. […]”.

Foto 5. Rubrică din revista „Cosânzeana”, Orăștie, 1914, nr. 7 din 22 februarie, p. 108, care anunța apariția unei publicații dedicate lui Alexandru Iona Cuza, intitulată „Domnia și detronarea lui Cuza-Vodă”. Cartea cuprindea 160 de pagini și se putea cumpăra de la Librăria Sebastian Bornemisa din Orăștie, cu „80 de fileri și 5 fileri porto”. 

În scurta prezentare a cărții se preciza: „Recomandăm cartea, ca o folositoare cetire istorică, mai ales că la noi așa de puțin e cunoscut emoționantul capitol din istoria României, care cuprinde domnia de 7 ani a lui Cuza-Vodă”.
(pe aceeași pagină se remarcă, de asemenea, ilustrația cu teiul lui Eminescu și textul referitor la apariția unui album dedicat lui Aurel Vlaicu).

Foto 6. Circulara nr. 304 din 13 ianuarie 1919, prin care Consiliul Dirigent hotăra ca Ziua Principatelor Române să fie marcată oficial și în școlile românești din „Transilvania, Banat și Părțile Românești din Ungaria” așa cum merita „cel dintâi pas spre unirea deplină a neamului nostru”.
Sursa: Gazeta Oficială publicată de Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și Părților Românești din Ungaria, nr. 6 din 14/27 ianuarie 1919, p. 30, disponibilă în Biblioteca documentară a Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva.

 

Dr. Georgeta Deju, șef-serviciu Secția de Istorie și Artă

 

 

Vă invităm să vizionați prezentarea de astăzi, în mediul virtual, și pe pagina de facebook a muzeului https://www.facebook.com/MCDRDeva/.

 

Secția de Marketing și Relații cu Publicul

 

Lasă un comentariu

Asigură-te că ai introdus toate informațiile necesare, indicate printr-un asterisk (*). Codul HTML nu este permis.