Arhivă

Exponatul lunii iulie 2018 - O SECERĂ PREISTORICĂ DIN PIATRĂ CIOPLITĂ DE LA ŞOIMUŞ – LÂNGĂ SAT

Detalii Eveniment :

  • Data :
  • Locatia : Palatul Magna Curia, Deva, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R.

 

COMUNICAT

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de 1 iulie 2018, o nouă categorie de piese, în cadrul proiectului intitulat „Exponatul lunii”, piese ce pot fi admirate în spaţiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia.

Este vorba despre o seceră preistorică din piatră cioplită, descoperită la Șoimuș (comuna Șoimuș, județul Hunedoara), în punctul „Lângă sat”. Ea este practic reprezentată de patru suporturi laminare, găsite in situ aliniate, descoperirea rezultând în urma săpăturilor de salvare, care au avut loc în anul 2011, pe traseul actualei autostrăzi A1, tronsonul Deva – Orăștie. Piesa fragmentară poate fi datată în jurul anului 4.300 î. Hr., din timpul epocii eneolitice, când pe Valea Mureșului în punctul amintit a existat o așezare a culturii Tiszapolgár.

„Când vorbim despre sedentarizarea umană în preistorie, amintim, printre altele, şi cultivarea şi recoltarea plantelor, aducând în discuţie, pe lângă săpăligi şi plantatoare, secerile. Acestea au fost confecţionate, la început, în epoca neolitică, din piatră cioplită, debitându-se suporturi aşchiale sau laminare, care, mai apoi, erau inserate într-un suport (din os, corn sau lemn)”, afirmă Mihaela-Maria Barbu, arheolog în cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva.

Principalul criteriu de reperare a unei/unor piese litice componente de seceră/i îl reprezintă uzura apărută pe una sau ambele margini ale lamelor sau aşchiilor, numită, în literatura de specialitate, SiO2 (siliciu), lustru vegetal sau macro-lustru. „Această uzură este, de fapt, o depunere de sevă de plante, care au fost tăiate cu o unealtă de tip seceră. Unele studii şi experimente demonstrează, pe de o parte, faptul că această depunere poate apărea în 30–60 de minute de recoltat (tăiat) plante sălbatice sau cereale domestice, iar pe de altă parte, faptul că acest siliciu se depune diferit, în funcţie de tipul de plantă tăiat: sălbatică – depunere cu aspect „umed”, „fluidificat”, iar cea domestică – aspect dur şi plat (fără denivelări). Bineînţeles că modul de depunere a siliciului pe piesele litice depinde de mai mulţi factori, printre care umiditatea plantei (sau uscăciunea sa), cantitatea de siliciu din plantă, tipul de materie primă litică pe care acesta se scurge, în timpul procesului de tăiere, etc.”, mai precizează Mihaela-Maria Barbu.

Precizăm faptul că în fotografii se observă și o replică a unei seceri preistorice, replică realizată de dr. Marius Barbu, arheolog în cadrul MCDR Deva.

 Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva

Lasă un comentariu

Asigură-te că ai introdus toate informațiile necesare, indicate printr-un asterisk (*). Codul HTML nu este permis.