Despre Noi

Taxe şi tarife la MCDR aplicabile în anul fiscal 2018 - conform Hotărârii nr. 275/2017 a Consiliului Judeţean Hunedoara

TAXE ŞI TARIFE PENTRU MUZEE ŞI SITURI ARHEOLOGICE APLICABILE ÎN ANUL FISCAL 2018

 

TARIFE  VIZITARE

Elevi, studenţi, pensionari - 4,00 lei

Copil cu handicap şi însoţitorul acestuia - Gratuit

Adulţi - 20,00 lei

Adultul cu handicap grav sau accentuat precum şi însoţitorul acestuia – Gratuit

Adultul cu handicap mediu şi uşor - 4,00 lei

BILETUL UNIC DE VIZITARE în valoare de 50 lei care asigură accesul la următoarele obiective:

  • Palatul Magna Curia Deva (expoziţiile de bază sau temporare din interior, precum şi expoziţia Lapidariu din spatele clădirii)
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei Romane: Complexul de monumente „in situ“ şi Muzeul de Arheologie
  • Expoziţia de Istorie Locală şi Etnografie Brad
  • Casa-Muzeu Avram Iancu de la Baia de Criş
  • Complexul Memorial Aurel Vlaicu
  • Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Orăştie

TAXĂ GHIDAJ – grupuri de minim 15 persoane - 50,00 lei

TAXĂ  DE  FOTOGRAFIERE

Persoane fizice - 15,00 lei

Persoane juridice - 20,00 lei

TARIFE  FILMARE

Persoane fizice - 35,00 lei

Persoane juridice - 50,00 lei

ANUNȚ

Persoanele fizice și juridice care doresc filmarea/fotografierea cu scop comercial sau documentar a bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil, aflate în administrarea Muzeului Civilizației Dacice și Romane, se realizează cu respectarea prevederilor articolului 24 din Normele de conservare şi restaurare a bunurilor culturale mobile clasate aprobate prin Hotărârea Guvernului României nr.1.546/2003

”ART. 24

(1) Filmarea/fotografierea cu scop comercial sau documentar a bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil, aflate în proprietatea publică a statului, poate fi executată numai cu acordul scris al titularului dreptului de administrare şi cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor şi aprobarea Ministerului Culturii şi Cultelor, precum şi cu respectarea Legii nr. 8/1996 p  p   rivind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) În acest scop deţinătorul va înainta o cerere însoţită de o copie a contractului întocmit cu solicitantul, prin care se solicită aprobarea pentru fotografierea/filmarea bunurilor culturale mobile.

(3) Deţinătorul bunului (bunurilor) cultural mobil căruia i s-a solicitat fotografierea studiază oportunitatea solicitării, examinează starea de conservare a bunului (bunurilor) respectiv, precum şi implicaţiile efectelor filmării/fotografierii asupra acestuia şi îşi exprimă acordul în scris cu privire la filmare/fotografiere pentru fiecare caz în parte.

(4) Cererea se trimite spre aprobare direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor, care îi va comunica deţinătorului hotărârea.

(5) Deţinătorul instruieşte echipa de filmare/fotografiere asupra condiţiilor în care aceasta are acces în instituţie şi la bunurile culturale mobile, asupra regulilor generale de securitate care trebuie respectate privind zonele de acces şi folosirea instalaţiilor, precum şi asupra altor condiţii menite să prevină degradarea obiectelor ca urmare a prezenţei şi activităţii echipei de filmare/fotografiere.

(6) Filmarea/fotografierea bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil se face în prezenţa conservatorului colecţiei/secţiei/muzeului, care va decide asupra condiţiilor optime de lucru pentru a nu se produce deteriorări.

(7) Nu se aprobă filmarea/fotografierea bunurilor din patrimoniul cultural naţional mobil în următoarele cazuri:

a) dacă se apreciază că acţiunea pentru care se solicită aprobarea are un caracter minor în raport cu valoarea obiectului;

b) obiectul nu este în stare bună de conservare, cu excepţia fotografiilor necesare activităţii de conservare-restaurare;

c) există replici de valoare egală sau apropiată care pot substitui originalul, fără ca prin aceasta să se diminueze calitatea reproducerii;

d) fototecile muzeale, arhiva de imagini sau alte instituţii posedă clişee utilizabile potrivit scopului urmărit;

e) nu se acceptă filmarea/fotografierea bunurilor din materiale organice care fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil dacă acestea au mai fost filmate/fotografiate pe parcursul unui an.

(8) Persoanele care execută operaţiuni de filmare/ fotografiere a bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil sunt obligate să utilizeze tehnici adecvate în conformitate cu recomandările privind condiţiile de protejare a bunului care urmează să fie filmat/fotografiat.

(9) Filmarea/fotografierea se va consemna, pentru fiecare obiect în parte, în registrul de mişcare a obiectelor din colecţia respectivă.”

 

     Printre cele mai vechi colecţii care au stat la baza înfiinţării muzeului devean, este şi cea de numismatică, constituită din tezaure, monede solitare, medalii, decoraţii, jetoane şi bancnote. Secţia de Ştiinţele Naturii, înfiinţată în anul 1967, dispune de colecţii de paleontologie, lepidoptere, minerale, coleoptere, mamifere, moluşte actuale, un herbarium iar biblioteca documentară, considerată la sfârşitul secolului al XIX-lea una dintre cele mai importante din comitat, cuprinde carte curentă de specialitate, carte veche românească şi străină, precum şi periodice româneşti şi străine

 

Astăzi la parterul clădirii Magna Curia poate fi vizitată expoziţia de bază de Ştiinţele Naturii, intitulată „Trecut şi prezent în natura hunedoreană” precum şi o încăpere dedicată istoriei secolului al XIX-lea din judeţul Hunedoara, denumită „Ambient nobiliar de secol XIX”. În celelalte spaţii sunt organizate diferite expoziţii temporare precum „Obiecte de tezaur din colecţiile Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva” sau cea dedicată matriţei de bronz descoperită la Sarmizegetusa Regia. Totodată, în spatele clădirii Magna Curia a fost amenajat, începând cu anul 2012, un Lapidarium deschis publicului vizitator.

     Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva este implicat şi în derularea mai multor proiecte de anvergură, unul dintre ele fiind intitulat „Ruta Împăraţilor Romani”, situl de la Sarmizegetusa Ulpia Traiana fiind selectat, alături de alte patru asemenea obiective din ţară, pentru a fi inclus în acest proiect internațional ce are drept scop diversificarea ofertei turistice europene şi creşterea vizibilităţii zonei Dunării inferioare şi de mijloc ca o destinaţie atractivă şi durabilă.