ISTORIE, CULTURĂ ŞI CERCETARE (volumul IV) - Publicațiile cercetătorilor din cadrul Compartimentului de Cercetare și Documentare în Studii Culturale

Detalii Eveniment :

  • Data :
  • Locatia : MCDR are sediul în Deva, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R.

 

 

 

COMUNICAT

 

Compartimentul de Cercetare şi Documentare în Studii Culturale din cadrul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane, cu finanţarea Consiliului Judeţean Hunedoara, a reuşit să publice volumul IV Istorie, Cultură şi Cercetare, în condiţiile de pandemie în care accesul la informaţia de specialitate a fost redus prin închiderea arhivelor şi funcţionarea limitată a bibliotecilor.

Acest volum este rodul colaborării din ultimii ani cu specialişti din ţară şi străinătate, care au reuşit să materializeze şi de această dată teme importante din aria lor de preocupări ştiinţifice.

Din cele 25 de articole, 9 aparţin autorilor din străinătate (Serbia, Grecia, Macedonia, Republica Moldova) şi 16 autorilor români. Diversitatea subiectelor tratate se subordonează perfect tematicii alese de coordonatori, materialele ştiinţifice făcând incursiuni în istorie, etnografie, cultură, sport, filosofie, istoria jurnalismului, securitate şi mediu, într-un stil propriu autorilor însă perfect ştiinţific prin sursele utilizate, prin calitatea şi multitudinea acestora.

Autorii surprind cititorul prin informaţiile prezentate într-o manieră ştiinţifică, unele prin ineditul lor, altele prin interpretarea personală dar susţinută puternic de dovezi istorice şi arhivistice. Şi acest volum, deşi cuprinde teme relativ diferite, prezintă totuşi o mare unitate, introducerea fiind făcută de modul în care se scrie istoria, din perspectiva unui filosof. Articolele se succed în cronologia lor şi abordează teme ca istoria naţională şi locală românească, teme de istorie universală, subiecte sensibile ale istoriei moldovenilor, teme de economie, cultură şi sport atât din arealul românesc, cât şi cel macedonean sau moldovenesc ş.a.

Volumul a fost deschis de către Andrei Marga, un intelectual şi filosof de o mare fineţe în analiza şi interpretarea felului în care este scrisă istoria, legătura istoriei cu formarea democratică și cu proiectele din societate, redarea istoriei și istoria ultimului secol din perspectiva lui Martin Heidegger, în opera sa finală, Caietele negre.

Se aduc în atenţia cititorului şi aspecte legate de cultură, cinematografie, gen, literatură, care incită la cercetări ulterioare, interdisciplinare, menite să lămurească alte dimensiuni ale subiectului.

Având în vedere varietatea mare a studiilor, precum şi investigaţiile ştiinţifice realizate de autori, dar şi a anvergura intelectuală a acestora, nu ne rămâne decât să recomandăm cu tărie lecturarea acestui volum.

 

Coordonatorii

C.S.III dr. habil. Rogojanu Dumitru-Cătălin

C.S.I dr. habil. Gherghina Boda

 

 

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva vă invită să vizionați prezentarea volumului pagina de facebook a muzeului: https://www.facebook.com/MCDRDeva/ și pe site-ul instituției: www.mcdr.ro.

 

 

Secţia de Marketing şi Relaţii cu Publicul

 

Citeşte mai departe ...

140 DE ANI DE LA ÎNFIINȚAREA SOCIETĂȚII DE ISTORIE ȘI ARHEOLOGIE A COMITATULUI HUNEDOARA

Detalii Eveniment :

  • Data :
  • Locatia : Sediul - Deva, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R. 

 

 

COMUNICAT

 

 

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, a pregătit o nouă expoziție pentru vizitatorii săi.

Astfel, începând cu 8 decembrie 2020, cei care trec pragul muzeului vor putea vizita expoziția „140 de ani de la înființarea Societății de Istorie și Arheologie a comitatului Hunedoara”, în Sala Șemineului din palatul Magna Curia. „În cadrul expoziției am dorit să prezentăm, prin materiale ilustrative, principalele aspecte din activitatea acesteia.

Ședința de constituire a Societății de Istorie și Arheologie a comitatului Hunedoara a avut loc pe 13 mai 1880, în sala mare a Casinei Naționale din Deva. Cu această ocazie participanții au dezbătut și votat Statutul, care a fost trimis pentru aprobare Ministerului de Interne. Acesta a cerut câteva modificări, care au fost introduse, iar Statutul a primit aprobarea finală pe 8 decembrie 1880.

Au urmat câțiva zeci de ani de activitate, în care membrii Societății au încercat să pună în valoare și să protejeze bogățiile istorice și naturale ale comitatului Hunedoara, au constituit un muzeu și o bibliotecă, au realizat numeroase cercetări de teren (în domeniul arheologiei, etnografiei și științelor naturii), au studiat documentele referitoare la istoria comitatului Hunedoara și au publicat numeroase lucrări științifice și de popularizare referitoare la această zonă.

Vizitând expoziția veți putea afla informații cu privire la activitatea Societății de Istorie și Arheologie a comitatului Hunedoara, la muzeul care a funcționat în cadrul acesteia, la activitatea de cercetare a membrilor săi și la modul cum a fost administrat Dealul Cetății Deva. Acestora li se adaugă scurte biografii ale unora dintre membrii remarcabili ai Societății” relatează dr. Cristina Bodό, cercetător științific, Secția de Arheologie a Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva.

 

Vă așteptăm cu drag!

 

Secția de Marketing și Relaţii cu Publicul

 

Citeşte mai departe ...

Exponatul lunii decembrie 2020: PORTRETUL dr. AUREL VLAD – personalitate a Marii Uniri

Detalii Eveniment :

  • Data :
  • Locatia : Palatul Magna Curia - Deva, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R. 

 

 

Comunicat exponatul lunii decembrie 2020

 

 

            PORTRETUL dr. AUREL VLAD – personalitate a Marii Uniri

 

            Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, propune publicului, o nouă prezentare din patrimoniul său istoric, în cadrul PROIECTULUI  EXPONATUL LUNII, luna decembrie 2020.

            Exponatul lunii decembrie 2020 la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva face parte din colecțiile Secției de Istorie și Artă ale instituției noastre, fiind vorba despre un tablou care redă una dintre personalitățile care au participat efectiv atât la realizarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, cât și la procesul de unificare administrativă care a fost realizat de către Consiliul Dirigent al Transilvaniei și autoritățile Regatului României.

            Este vorba despre un portret al lui Aurel Vlad, realizat de către pictorul Jacques Maroger (1884 - 1962) în anul 1929. Portretul expus în Sala Șemineului din Palatul Magna Curia (sediul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva), este o lucrare realizată în tehnica "ulei pe pânză" cu dimensiunile de: 158 / 108 cm. Tabloul a intrat în patrimoniul muzeului în anul 1982, prin achiziție, iar apoi a fost restaurat, în prezent fiind într-o stare de conservare bună.

            „Aurel Vlad s-a născut la Orăştie, la 25 ianuarie 1875, în familia avocatului Alexandru Claudiu Vlad – secretar la magistratura oraşului, căsătorit cu Aurelia, fiica marelui cărturar George Bariţiu; cei doi se căsătoriseră în octombrie 1871” se prezintă în volumul semnat de prof. dr. Valentin Orga, „Aurel Vlad. Istorie și destin” (Cluj-Napoca, 2018, p. 17). Aurel Vlad începe studiile primare la Orăștie și apoi urmează cursurile Liceului reformat maghiar „Kún” din aceeași localitate. În 1893 devine student al Universității din Budapesta, optând pentru științele juridice. În capitala maghiară „se integrează repede în atmosfera existentă în mijlocul studenţimii române, grupate în jurul Societăţii de lectură Petru Maior”, printre altele susținând, doi ani mai târziu conferința „Sistemele electorale din Europa şi în special despre sistemul electoral din Ungaria” (prof. dr.Valentin Orga, op. cit., p. 22).

            Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea au fost marcate de frământări politice și militare majore. În acest context, Aurel Vlad își satisface stagiatura la Hațeg (timp în care își susține și examenele de doctorat la Budapesta), funcționează de la 1 octombrie 1900  ca și  avocat la Deva, după care își deschide birou avocațial la Orăștie, începând cu 31 decembrie 1901, fiind ales și director al Băncii „Ardeleana” din localitate. A fost deputat în Parlamentul maghiar și s-a implicat constant în activitatea „Astrei”.  

            Anul 1918 este decisiv: este ales președinte al Consiliului Național Român din Orăștie și participă la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. După constituirea Consiliului Dirigent al Transilvaniei deține în cadrul acestuia conducerea resortului de finanțe, fiind apoi și ministru în cadrul unor guvernări ulterioare.

            Instaurarea regimului comunist în România a avut efecte nefaste. Dr. Aurel Vlad a fost arestat în noaptea de 5 spre 6 mai 1950, alături de alți peste o sută de foști demnitari, și a murit în închisoarea de la Sighet pe data de 2 iulie 1953, la vârsta de 78 de ani. Dar amintirea sa dăinuie, alături de volume, studii și articole care i-au fost dedicate, de busturi și plăci comemorative, instituții care ii poartă numele, și imortalizat  în lucrări de artă, precum acest portret care se află în patrimoniul Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva, relatează dr. Daniel I. Iancu, cercetător științific III, Secția de Istorie și Artă a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

 

Secţia de Marketing şi Relaţii cu Publicul

 

Citeşte mai departe ...

LA MULȚI ANI, ROMÂNIA!

Detalii Eveniment :

  • Data :
  • Locatia : Sediul - Deva, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R. 

 

 

COMUNICAT

         

LA MULȚI ANI, ROMÂNIA!

 

Astăzi aducem în atenția publicului, în mediul on-line, manuscrisul cu amintirile unui participant la Adunarea Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, manuscris aflat în Colecția de istorie a Muzeului Civilizației Dacice și Romane.

 

„De pe frontul din Galiția la Alba Iulia, o pagină de epopee națională” de Valeriu Pascu

 

Recunoștința și prețuirea noastră se îndreaptă astăzi către cei care au făcut posibilă Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Peste timp, amintirile lor vin să ne spună, iar și iar, cât de greu a fost în acele zile de tumult și frământare, dar și câtă bucurie le-a fost dat să trăiască în acele clipe unice din 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia.

O sursă istorică remarcabilă cu ajutorul căreia avem privilegiul de a recupera o fărâmă din istoria evenimentelor din preajma Marii Uniri, sunt și amintirile hunedoreanului Valeriu Pascu, păstrate în manuscris la muzeul din Deva sub titlul „De pe frontul din Galiția la Alba Iulia, o pagină de epopee națională”. Evocarea întâmplărilor descrise pe parcursul celor 18 file, începe cu finalul lunii octombrie 1918, pe când Valeriu Pascu se afla în garnizoana de la Lemberg, în Galiția, și se încheie cu evenimentele trăite la Alba Iulia la 1 decembrie 1918.

Valeriu Pascu s-a născut la Săcărâmb, în 11 noiembrie 1893 (a trăit până în 21 ianuarie 1989), școala primară a urmat-o la Orăștie, gimnaziul la Sibiu și liceul la Brașov. La începerea Primului Război Mondial, în anul 1914, avea 21 de ani și fusese înrolat în Regimentul 64 Infanterie din Orăștie, sub comanda monarhiei austro-ungare. A fost în primele rânduri ale luptelor timp de patru ani, pe fronturile din Rusia și Italia și a fost rănit grav de două ori.

Prin intermediul amintirilor sale, îl „vedem” pe locotenentul Valeriu Pascu străbătând drumul spre Acasă (la Orăștie), pornind de pe frontul din Galiția, purtând de grijă unui număr de 300 de soldați români din Regimentul 41 Cernăuți și 100 de soldați români din Regimentul 63 Bistrița, pe care îi duce în siguranță la casele lor. În drumul său s-a întâlnit cu fruntașii români care au făcut România Mare, precum Iancu Flondor, Amos Frâncu, Elie Dăianu, care îl încurajau să se îndrepte spre locurile natale „căci acolo-i mare lipsă de prezența românilor în vederea organizării gărzilor românești”. Ajuns acasă, la Orăștie, a contribuit cu experiența sa de militar la formarea Gărzii Naționale Române și la organizarea alegerilor pentru delegații care urmau să reprezinte Orăștia la Adunarea Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918.

Ultimele patru file ale manuscrisului sunt dedicate evocării zilei de 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia. Cuvintele prin care Valeriu Pascu definește acele zile unice sunt entuziasm, măreție, smerenie, sobrietate, hotărâre, acestea descriindu-i pe toți românii din Transilvania, care, prin voință populară și în cunoștință de cauză, au luat hotărârea de a se uni cu „România Mamă”. Destinul a făcut ca Valeriu Pascu să fie delegat la comanda gărzii din Orăștie, titularul fiind bolnav. În această calitate a condus efectivul gărzii la Alba Iulia, iar în seara zilei de 30 noiembrie 1918 l-a prezentat comandantului gărzilor naționale din Alba, maiorul Florian Medrea. Repartizat împreună cu alți 60 de gardiști pe un sector de pe platoul Cetății, Valeriu Pascu menționează că nu s-a înregistrat nicio încercare de a provoca incidente, ca dovadă „că aici s-au întrunit românii pentru apărarea cauzei mari a neamului”.

În ziua de 1 decembrie 1918, în timp ce erau așteptați delegații Marii Adunări Naționale, Valeriu Pascu se afla pe una dintre tribune, fluturând tricolorul,unde rămâne și în timpul discursurilor, astfel că apare în două dintre celebrele fotografii făcute de Samoilă Mârza, „fotograful Unirii”.

Cea mai cunoscută dintre fotografiile care s-au păstrat din ziua proclamării unirii Transilvaniei cu România din 1 decembrie 1918, de la Alba Iulia, este cea în care episcopul greco-catolic Iuliu Hossu anunța mulțimii hotărârea de nestrămutat a românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Părțile Ungurești (Partium), de a se uni cu Regatul României. În fața sa, între cei din rândul întâi al fotografiei se disting avocatul orădean Aurel Lazăr (în stânga, cum privim imaginea), un militar cu drapelul în mâini și episcopul ortodox de Caransebeș, Miron Cristea (în centru).

Militarul este nimeni altul decât locotenentul Valeriu Pascu, port-drapel și comandant, în acea zi de 1 decembrie 1918, al Gărzii Naționale din Orăștie. Că el este cel ce poartă drapelul românesc în această imagine, am aflat tot de la Valeriu Pascu. Cu disciplina care l-a caracterizat până la sfârșitul vieții, acesta a atașat explicații scrise pentru fiecare obiect donat muzeului din Deva, fie că este vorba despre decorații, cărți, albume cu fotografii din Primul Război Mondial, uniforma de căpitan al Armatei Române sau o bucată din tricolorul purtat cu sine la Alba Iulia. Așa s-a întâmplat și cu albumul ‘La Grande Roumanie’(Paris, 1929), pe fila căruia a precizat numele personalităților aflate în binecunoscuta imagine, printre care și numele său.

Despre atmosfera din timpul evenimentelor unice trăite la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918, Valeriu Pascu scria: „După comunicarea concluziilor de unire cu România în marele tumult de pe platou se naște o însuflețită și o spontană explozie de bucurie, oamenii se îmbrățișează, cei mai mulți plâng de bucurie. În jurul tribunelor se înalță imnul sfânt ‘Deșteaptă-te române din somnul cel de moarte’, toată lumea intră în o mare horă a Unirii, pentru ca în cântece și jocuri naționale să intrăm în primele ceasuri de existență al unei Românii Mari, menită pe vecie să păzească neștirbită unitatea poporului român, despărțit și fărâmițat timp de două milenii ...Prin acest memoriu pe care-l scriu cu modestele mele puteri, vreau să îndeplinesc o sfântă datorie, față de întâmplările trăite în zilele de octombrie-noiembrie 1918, evenimente cruciale care au dus, prin contribuția românilor modești și anonimi și de pretutindeni, fiind conduși de cărturarii și inimoșii patrioți ai neamului românesc, la istoricul act al unirii Transilvaniei cu România, în ziua de 1 Decembre 1918”, relatează dr. Georgeta Deju, șef-serviciu, Secția de Istorie și Artă a Muzeului Civilizației Dacice și Romane.

 

Fotografii:

1. Valeriu Pascu, „De pe frontul din Galiția la Alba Iulia, o pagină de epopee națională”, manuscris, fila 1 (colecția de istorie a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane):

„În luna octombrie 1918 mă aflam în garnizoană la Lemberg, făcând parte din regimentul K.u.K. No 24 din Colomeia – Galiția.

Am fost mutat în această unitate în anul 1915 din regimentul K.u.K. No 64 de infanterie cu garnizoana din Orăștie, cu efectiv de soldați aproape în întregime români, deoarece eram considerați „politisch unverläslich” cunoscându-se faptul că mulți români din județele limitrofe cu România au dezertat trecând Carpații clandestin, înrolându-se în armata română, ca voluntari. Este semnificativ și faptul petrecut pe frontul rusesc din sectorul de la Baranovici când un mare număr de ostași români / 3 companii / din Regimentul 64 Orăștie au părăsit tranșeele austriace împreună cu gradații și ofițerii români, înarmați, s-au predat armatei rusești – ca apoi ca voluntari să fie înrolați mai târziu în armata română, luptându-se încadrați în unitățile armatei române din sectorul frontului dela Mărășești.

La Lemberg făceam parte începând din vara anului 1918 dintr-un detașament de securitate, așa zisele „Asistentz comandos” având calitatea de comandant de companie cu gradul de locotenent cu vechime. Misiunea acestor unități a fost să combată, în caz de nevoie și cu forța armelor, orice încercare se insurecție a populației civile sau eventual ale militarilor de origine ucraineană sau de alte naționalități din monarchia Austro-Ungară”.

2. Valeriu Pascu, locotenent în Armata austro-ungară, în Bruntál, Silezia Cehă (Freudenthal in Schlesien), în 1917 (colecția de istorie a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane).

3. Valeriu Pascu în uniforma Armatei Române. Din luna februarie 1919 a fost încadrat în armata română, Regimentul 83 Infanterie din Cluj, ca adjutant al comandantului, cu gradul de locotenent, fiind avansat la gradul de căpitan în septembrie 1919. A trecut în rezervă începând cu 31 august 1922, starea de sănătate fiindu-i șubrezită din cauza rănilor și bolilor dobândite în timpul celor patru ani de lupte și ca urmare a condițiilor deosebit de grele din tranșee (colecția de istorie a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane).

4. Valeriu Pascu la Cluj, în 1921, căpitan în Armata Română, Regimentul 83 Infanterie Cluj. Alături se află soția sa Minerva, născută Macrea, din Hunedoara. Tatăl său, Nicolae Macrea, a fost unul dintre fruntașii români cei mai activi în viața politică a orașului Hunedoara. A fost directorul băncii Agricola, redactor la ziarul local Glasul Hunedoarei, secretar al Consiliului Național Român Hunedoara. Mama sa, Ana Macrea (fiica primarului George Dănilă), a fost delegat de drept din partea Reuniunii femeilor române din Hunedoara, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918 (colecția de istorie a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane).

5. Ilustrație din albumul „La Grande Roumanie”, Paris, 1929, f. [18]: „Adunarea Națională de la Alba Iulia, 1 decembrie 1918”, cu notițele lui Valeriu Pascu aflat la tribuna oficială alături de avocatul Aurel Lazăr, de episcopul ortodox de Caransebeș Miron Cristea și episcopul greco-catolic de Gherla Iuliu Hossu. Fotografie realizată de Samoilă Mârza și reprodusă în album (biblioteca documentară a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane).

6. Valeriu Pascu, „De pe frontul din Galiția la Alba Iulia, o pagină de epopee națională”, manuscris, fila 17 (colecția de istorie a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane):

„Am fost repartizat împreună cu 60 gardiști pe un sector de pe platoul Cetății să menționăm și să dirijăm traseul circulației spre centrul locului unde s-au construit mai multe scene-tribune, pentru reprezentanții și delegații cari doreau să rostească cuvîntări către poporul adunat. Toată noaptea din 30 noiembrie spre 1 Decemb 1918, Alba Iulia era trează. Localurile de consumație erau tixite, vînzarea, respectiv servirea beuturilor de alcool au fost oprite printr-o ordonanță a Comandamentului orașului. În sala Dacia a hotelului și restaurantului cu acest nume, unde mă aflam pentru inspecția respectării restricțiilor impuse de autorități, nu s-au produs nici un fel de incidente, căci înflăcărarea și ținuta mulțimii tixite în sală au fost o garanție că aici s-au întrunit românii pentru apărarea cauzei mari a neamului. În patrulările de noapte, pe străzile orașului n-am înregistrat nicio încercare pentru a se provoca incidente menite să compromită adunarea de-a doua zi 1 Dec.

În această atmosferă și liniște și de securitatea ținerii marei adunări naționale, sosise momentul culminant pentru care ne-am adunat aici atâta popor, să putem fi martorii acestei zile istorice când s-a hotărât soartea Ardealului.

Pe tribuna pe care mă aflam la 1 Decembrie se găseau ca reprezentanți ai acestei adunări de mare importanță, în dreapta mea I.P.S.Episcopul de Caransebeș Miron Cristea, în fața mea Î.P.S. Episcopul Gherlei Iuliu Hossu citind rezoluția Marei Adunări prin care s-a proclamat Unirea cu România.

Tot aici se găsea reprezentând Bihorul împreună cu alți delegați Aurel Lazăr președ. Cons. Național din Oradea și alți delegați civili și militari așa cum se vede într-o fotografie a timpului pe care o anexez la acest memoriu. Fotografia aceasta este reprodusă prin o pictură murală în sala de recepție a Patriarhiei din București – în timpul cât a viețuit Patriarhul Miron”.

7. Banderolă tricoloră purtată de Valeriu Pascu la Alba Iulia la 1 decembrie 1918 (colecția de istorie a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane).

8. Cuvântarea avocatului din Orăștie dr. Aurel Vlad de la una dintre tribune, la Alba Iulia, în 1 Decembrie 1918. Alături de el se afla soția sa Ana, precum și port-drapelul Gărzii Naționale Române din Orăștie, lt. Valeriu Pascu (colecția de istorie a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane).

 

Textul integral al amintirilor poate fi lecturat în paginile anuarului „Sargetia. Acta Musei Devensis”, SN, IX, 2018, p. 191-219, disponibil pe adresa:

https://drive.google.com/file/d/1JmKEKyoVtww_m7CVYb08KjzD2tNSzTVj/view.

 

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva vă invită să vizionați prezentarea de astăzi pe pagina de facebook a muzeului: https://www.facebook.com/MCDRDeva/ și pe site-ul instituției:  www.mcdr.ro.

 

Secţia de Marketing şi Relaţii cu Publicul

Citeşte mai departe ...
Abonează-te la acest feed RSS