Expoziția „CERAMICA FINĂ DE BATIZ DIN PATRIMONIUL MUZEULUI DIN DEVA”

 

Detalii Eveniment :

  • Data:
  • Locatia : Palatul Magna Curia, Deva, B-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R. 

 

COMUNICAT

 

Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara vă invită joi, 16 ianuarie 2020, ora 1200, să participați la vernisajul expoziției Ceramica fină de Batiz din patrimoniul muzeului din Deva, eveniment ce se va desfășura în sălile de expoziție ale Palatului Magna Curia.

Prin această expoziție se valorifică prețioasa colecție de ceramică fină de Batiz, prin etalarea celor douăzeci și două de piese pe care Muzeul Civilizației Dacice și Romane le deține în patrimoniul său. Se dorește atragerea atenției asupra importanței manufacturii din localitatea Batiz unde, în prima jumătate a secolului al XIX-lea apăreau primele semne ale unei activități industriale din spațiul hunedorean, fiind produse cu măiestrie vase de ceramică fină de calitate superioară.

Începuturile manufacturii de la Batiz se leagă de numele meșterului Georg d’André (? – 1847), originar din orașul Triest, și de numele baronului Nalátzy József (1748-1822), proprietarul moșiei de la Batiz, două personalități remarcabile, cu spirit vizionar și întreprinzător, pasionați ai progresului, a căror colaborare a început în anul 1805. Documentele vorbesc, la început, despre un mic atelier de produs ceramică, pe parcurs fiind adăugate construcții noi, rezultând creșterea globală a producției, și, mai mult, o divizare a muncii pe procese și faze tehnologice, astfel că în anii 1830-1840, Batizul era menționat drept fabrică de ceramică” sau ”cea mai dezvoltată fabrică de faianță fină din Transilvania și Ungaria”.

Ceramica a fost expusă într-un ambient burghez de secol XIX, care reunește piese reprezentative din Colecția de Artă a Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva, prin intermediul cărora vizitatorul este invitat în atmosfera caldă și primitoare a unui salon, încăpere ce ar fi destinată amuzamentului, bunei-dispoziții și momentelor de recreere. În timp ce se purtau diverse discuții, se puteau savura ceaiuri din plante aromatice şi delicioase gustări, se putea lectura presa locală, iar domnișoarele și doamnele aveau ocazia să-și exerseze talentele muzicale, de desen ori broderie.

Alături de cele trei piese mari de mobilier, realizate în stil Eclectic, sunt expuse două mese în stil Biedermeier, patru scaune tapiţate cu piele în stil Altdeutsch, un ceas de perete cu pendulă, o maşină de cusut Singer și un secretaire. Acestora li se adaugă douăsprezece tablouri de epocă, două aparate muzicale și un bust Meissen.

Reunind diferite abordări stilistice din secolul al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea, expoziția oferă prilejul unei incursiuni în trecutul spațiului hunedorean, din care nu lipsea influența culturală a spațiului central și vest european, menționează curatorii expoziției, dr. Diana Loredana Pantea, muzeograf și Georgeta Deju,  șef-serviciu al Secției de Istorie și Artă al Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 16 ianuarie 2020 – 31 ianuarie 2022 de marți până duminică, conform programului de vizitare al Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva.

 

Vă așteptăm cu drag!

Secția de Marketing și Relaţii cu Publicul

 

https://www.youtube.com/watch?v=GHsmmxDKcwI

https://www.facebook.com/StirileAntena3Deva/videos/2331128983852462/

 

 

 

Citeşte mai departe ...

Vernisajul expoziției „CERAMICA FINĂ DE BATIZ DIN PATRIMONIUL MUZEULUI DIN DEVA” - 16 ianuarie 2020, ora 12.00

 

Detalii Eveniment :

  • Data:
  • Locatia : Palatul Magna Curia, Deva, B-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R. 

 

COMUNICAT

 

Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara vă invită joi, 16 ianuarie 2020, ora 1200, să participați la vernisajul expoziției Ceramica fină de Batiz din patrimoniul muzeului din Deva, eveniment ce se va desfășura în sălile de expoziție ale Palatului Magna Curia.

Prin această expoziție se valorifică prețioasa colecție de ceramică fină de Batiz, prin etalarea celor douăzeci și două de piese pe care Muzeul Civilizației Dacice și Romane le deține în patrimoniul său. Se dorește atragerea atenției asupra importanței manufacturii din localitatea Batiz unde, în prima jumătate a secolului al XIX-lea apăreau primele semne ale unei activități industriale din spațiul hunedorean, fiind produse cu măiestrie vase de ceramică fină de calitate superioară.

Începuturile manufacturii de la Batiz se leagă de numele meșterului Georg d’André (? – 1847), originar din orașul Triest, și de numele baronului Nalátzy József (1748-1822), proprietarul moșiei de la Batiz, două personalități remarcabile, cu spirit vizionar și întreprinzător, pasionați ai progresului, a căror colaborare a început în anul 1805. Documentele vorbesc, la început, despre un mic atelier de produs ceramică, pe parcurs fiind adăugate construcții noi, rezultând creșterea globală a producției, și, mai mult, o divizare a muncii pe procese și faze tehnologice, astfel că în anii 1830-1840, Batizul era menționat drept fabrică de ceramică” sau ”cea mai dezvoltată fabrică de faianță fină din Transilvania și Ungaria”.

Ceramica a fost expusă într-un ambient burghez de secol XIX, care reunește piese reprezentative din Colecția de Artă a Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva, prin intermediul cărora vizitatorul este invitat în atmosfera caldă și primitoare a unui salon, încăpere ce ar fi destinată amuzamentului, bunei-dispoziții și momentelor de recreere. În timp ce se purtau diverse discuții, se puteau savura ceaiuri din plante aromatice şi delicioase gustări, se putea lectura presa locală, iar domnișoarele și doamnele aveau ocazia să-și exerseze talentele muzicale, de desen ori broderie.

Alături de cele trei piese mari de mobilier, realizate în stil Eclectic, sunt expuse două mese în stil Biedermeier, patru scaune tapiţate cu piele în stil Altdeutsch, un ceas de perete cu pendulă, o maşină de cusut Singer și un secretaire. Acestora li se adaugă douăsprezece tablouri de epocă, două aparate muzicale și un bust Meissen.

Reunind diferite abordări stilistice din secolul al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea, expoziția oferă prilejul unei incursiuni în trecutul spațiului hunedorean, din care nu lipsea influența culturală a spațiului central și vest european, menționează curatorii expoziției, dr. Diana Loredana Pantea, muzeograf și Georgeta Deju,  șef-serviciu al Secției de Istorie și Artă al Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 16 ianuarie 2020 – 31 ianuarie 2022 de marți până duminică, conform programului de vizitare al Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva.

 

Vă așteptăm cu drag!

Secția de Marketing și Relaţii cu Publicul

 

https://www.youtube.com/watch?v=GHsmmxDKcwI

https://www.facebook.com/StirileAntena3Deva/videos/2331128983852462/

 

 

Citeşte mai departe ...

Piese din colecţia MCDR prezente în expoziţia „ORIGINILE EUROPEI. CIVILIZAŢII PREISTORICE ÎNTRE CARPAŢI ŞI DUNĂREA DE JOS“ deschisă la Muzeul Grand Curtius din Liège, Belgia

 

Detalii Eveniment :

  • Data:
  • Locatia : Muzeul Grand Curtius din Liège, Belgia
  • M.C.D.R. 

 

 

COMUNICAT MNIR:

 

Muzeul Național de Istorie a României și Institutul Cultural Român anunță deschiderea expoziției „Originile Europei. Civilizații preistorice între Carpați și Dunărea de Jos“, cea de-a doua expoziție cu tematică arheologică organizată în cadrul Festivalului Internațional de Arte EUROPALIA

 

Peste 450 de bunuri culturale și seturi de artefacte arheologice acoperind o perioadă de aproape cinci milenii, obiecte preistorice descoperite pe teritoriul actual al României prin cercetări arheologice mai vechi sau mai recente, piese deosebit de valoroase aparținând culturilor neo-eneolitice Hamangia, Vădastra, Gumelnița sau Cucuteni, dar și culturilor Monteoru, Wietenberg sau Otomani din perioada epocii bronzului, precum și culturilor Gáva sau Basarabi din prima epocă a fierului vor fi expuse la Muzeul Grand Curtius din Liège, Belgia, în perioada 8 noiembrie 2019 – 26 aprilie 2020, în cadrul festivalului EUROPALIA.

 

Intitulată „Originile Europei. Civilizații preistorice între Carpați și Dunărea de Jos“, expoziția este organizată de Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), Institutul Cultural Român (ICR) și Muzeul Le Grand Curtius din Liège, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale și al Ministerului Afacerilor Externe, în colaborare cu alte 30 de instituții muzeale și de cercetare din țară

 

Vor fi expuse artefacte de primă importanță din perioada neo-eneolitică, a epocii bronzului și a primei epoci a fierului (Hallstatt): obiecte din ceramică, os, scoică, piatră, sticlă, chihlimbar, aur și argint, cupru, bronz și fier, descoperite în arealul geografic definit de Munții Carpați și Dunărea de Jos, care ilustrează originile civilizației europene. Printre cele mai importante obiecte arheologice prezentate în expoziție se numără: „Gânditorul” și „Femeie șezând” (cultura Hamangia, prima jumătate a mileniului V a. Chr., pereche de statuete descoperite în necropola neolitică de Cernavodă, jud. Constanța); modelul de sanctuar de la Căscioarele (cultura Gumelnița, a doua jumătate a mileniului V a. Chr., descoperit în așezarea preistorică de la Căscioarele, jud. Călărași); vasul antropomorf de la Parța (cultura Tiszapolgár, prima jumătate a mileniului V a. Chr.); „Hora de la Frumușica” (cultura Cucuteni, a doua jumătate a mileniului V a. Chr., piesă descoperită în stațiunea preistorică de la Bodeștii de Jos, jud. Neamț); depozitul de la Hăbășești cultura Cucuteni, a doua jumătate a mileniului V a. Chr., descoperit într-o locuință din așezarea de la Hăbășești, jud. Iași); vasele afumătoare de la Oarța (cultura Wietenberg, prima jumătate a mileniului II a. Chr., descoperite în situl arheologic de la Oarța de Sus – Ghiile Botii, jud. Maramureș); depozitele de bronzuri de la Apa (jud. Satu Mare) și Ighiel (jud. Alba), datând din perioada mijlocie a epocii bronzului (prima jumătate a mileniului II a. Chr.); podoabe din aur aparținând tezaurelor de la Sarasău (jud. Maramureș) și Hinova (jud. Mehedinți), datând de la finalul epocii bronzului (sfârșitul mileniului II a. Chr.); podoabe din sticlă și chihlimbar din Peștera Cioclovina (jud. Hunedoara), probabil unul dintre cele mai mari sanctuare în peșteră de la finalul epocii bronzului (sfârșitul mileniului II a. Chr.); situlele din bronz de la Remetea Mare (jud. Timiș), Sâg (jud. Sălaj) și Brâncovenești (jud. Mureș), obiecte de prestigiu datând de la începutul primei epoci a fierului (Hallstatt timpuriu, începutul mileniului I a. Chr.); carul votiv miniatural de Bujoru (jud. Teleorman), obiect cu caracter de unicat, datând din perioada mijlocie a primei epoci a fierului (cultura Basarabi, sec. IX/VIII–VII a. Chr.).

 

Deschiderea oficială a expoziției va avea loc în data de 7 noiembrie 2019, în prezența unor oficialități, reprezentanți ai României și Belgiei.

 

Expoziția aduce în atenția publicului și a specialiștilor unele dintre cele mai valoroase piese arheologice din patrimoniul istoric al României, oferind prilejul unui amplu și inedit periplu prin civilizațiile (culturile arheologice) preistorice documentate în cuprinsul spațiului românesc actual, prezentând în premieră o serie de importante descoperiri arheologice din ultimele două decenii, precum: figurinele antropomorfe de la Vitănești, printre care „Gânditorul” cu ochi de scoică, vasul antropomorf de la Seciu și cel zoomorf de la Mălăieștii de Jos, masca de la Uivar, podoabele din aur din necropola eneolitică de la Pecica, în vreme ce pentru epoca bronzului sunt de remarcat ceașca de aur de la Bistrița – Dealul Târgului; carul miniatural de la Carei – Bobald; reprezentările și vasele avimorfe de la Cârlomânești – La Arman, Plosca și Sânpaul; psalia decorată din os de la Cârlomănești, iar pentru perioada epocii fierului colanul din 7 torques-uri de la Tărtăria – Podu Tărtăriei vest.

 

Expoziția pune accent pe rolul și semnificația civilizațiilor preistorice documentate, al conexiunilor lor cu alte spații și comunități la nivelul continentului european, aducând în prim-plan repere ale istoriei începuturilor civilizației Europei și teme precum schimbul la distanță, circulația unor idei, tehnologii și materii prime rare, toate acestea etalate într-o contextualizare cronologică și tematică.

 

Expoziția este structurată pe trei paliere majore: Formă, însemn, simbol – o prezentare a principalelor stiluri ceramice ale perioadelor preistorice amintite; Artă și spiritualitate – o selecție a unor artefacte de excepție, mărturii unicat ale credințelor oamenilor preistorici; Putere și prestigiu – un grupaj al unor obiecte reprezentative, din materii prime rare, care oferă prilejul cunoașterii și înțelegerii unor concepte și valori ale societăților timpurii.

 

Curatorii expoziției „Originile Europei. Civilizații preistorice între Carpați și Dunărea de Jos“ sunt: dr. Corina Borș și dr. Katia Moldoveanu, din partea Muzeului Național de Istorie a României, și Geoffrey Schoefs, din partea Muzeului Le Grand Curtius

 

Coordonatorii acestui proiect cultural din cadrul Festivalului Europalia sunt: dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, dr. Cornel Ilie, dr. Corina Borș, dr. Oana Ilie, dr. Katia Moldoveanu (MNIR), Jean-Marc Gay și Geoffrey Schoefs (Muzeul Le Grand Curtius), Alexandru Roman (Institutul Cultural Român).

 

Deopotrivă, la realizarea expoziției „Originile Europei. Civilizații preistorice între Carpați și Dunărea de Jos” au contribuit: Muzeul Național al Unirii – Alba Iulia; Muzeul Județean Teleorman – Alexandria; Complexul Muzeal Arad; Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” – Bacău; Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș – Baia Mare; Muzeul Județean „Vasile Pârvan” – Bârlad; Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud; Muzeul Municipiului București; Muzeul Județean Buzău; Muzeul Romanațiului – Caracal; Muzeul de Etnografie și al Regimentului de Graniță – Caransebeș; Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei – Cluj; Institutul de Arheologie și Istoria Artei – Cluj; Muzeul Olteniei – Craiova; Muzeul Civilizației Dacice și Romane – Deva; Muzeul Județean „Teohari Antonescu” – Giurgiu; Complexul Național Muzeal „Moldova” – Iași; Muzeul Civilizației Gumelnița – Oltenița; Muzeul Țării Crișurilor – Oradea; Complexul Muzeal Județean Neamț – Piatra Neamț; Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova – Ploiești; Muzeul Banatului Montan – Reșița; Muzeul Județean Satu Mare; Muzeul Municipal „Ioan Raica” – Sebeș; Muzeul Național Secuiesc – Sfântu Gheorghe; Muzeul Județean Mureș – Târgu Mureș; Muzeul Național al Banatului – Timișoara; Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” – Tulcea; Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” – Vaslui; Muzeul Județean de Istorie și Arheologie – Zalău.

 

Proiectul expozițional va fi completat de un program cultural conex, care va include o serie de conferințe publice susținute de specialiști români în domeniul arheologiei preistorice, ghidaje curatoriale, dar și concerte.

 

Detalii despre aceste evenimente culturale asociate acestei expoziții vor fi anunțate pe website-ul Muzeului Național de Istorie a României (www.mnir.ro) și cel al Muzeului Le Grand Curtius din Liège (www.grandcurtius.be/index.php/fr/le-musee).

 

Muzeul Le Grand Curtius este una dintre cele mai importante atracții culturale ale regiunii Valonia din Belgia, găzduind diverse colecții ale căror cronologie cumulează șapte milenii de preistorie și istorie. Astfel, în frumosul palat renascentist (în stilul specific văii râului Meuse), edificat pentru Jean de Corte (numit și Curtius), sunt actualmente reunite sub egida Le Grand Curtius, Muzeul Armelor, Muzeul Sticlei, Muzeul de Arheologie și Arte Decorative și Muzeul Artei Religioase, inclusiv al celei specifice văii râului Meuse (Maar).

 

Festivalul EUROPALIA este considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, fiind organizat sub patronajul Familiei Regale a Belgiei, o dată la doi ani, în Belgia și în țări învecinate – Franța, Olanda, Luxemburg și Germania sau Marea Britanie.

 

Institutul Cultural Român este coordonatorul participării României la cea de-a 27 a ediţie a Festivalului EUROPALIA, proiect de anvergură desfășurat în perioada octombrie 2019 – februarie 2020 şi implementat în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Identității Naționale și Secretariatul General al Guvernului, alături de EUROPALIA International, organizatorul manifestării.

 

Cea de-a 27-a ediție a Festivalului EUROPALIA este dedicată României, țara invitată de onoare.

 

*   *   *

 

Racines, les civilisations du Bas-Danube - EUROPALIA ROMANIA

Grand Curtius - Palais

 

https://www.grandcurtius.be/fr/actualites/exposition/racines-les-civilisations-du-bas-danube-europalia-romania

 

Dans le cadre d' EUROPALIA ROMANIA, le Grand Curtius dévoilera, à l'automne 2019, l'exposition "Racines, les civilisations du Danube".

Fruit d’une intense collaboration avec le Musée national d’Histoire de Roumanie, et l'Institut culturel roumain, cette exposition présente au travers de 300 pièces majeures les prémices de notre monde contemporain. Poteries, figurines anthropomorphes, parures et armes en or ou en bronze souligneront la révolution des symboles qui prend place au Néolithique, puis à l’Age du Bronze.

Située au sud-est de l’Europe, bordée par les Carpates, le Danube et la mer Noire, la Roumanie se trouve aux confluences des cultures slaves, balkaniques et germaniques. De par sa situation, elle est depuis longtemps un lieu d’échanges privilégiés entre l’Orient et l’Occident.

Dès la préhistoire, la région du Danube est l’une des premières à connaître la Révolution néolithique : au milieu du 7e millénaire avant notre ère, s’y installe un nouveau mode de vie venu du Proche-Orient, caractérisé par la sédentarisation, l’agriculture, l’élevage, l’architecture, l’artisanat et de nouvelles pratiques funéraires. Ces changements sociétaux profonds donneront naissance, un millénaire plus tard, à des agglomérations de plusieurs milliers d’habitants et à des cultures aux productions artisanales parmi les plus remarquables d’Europe.

La plus ancienne métallurgie du monde, celle du cuivre et de l’or s’y développe aussi, dès le 5e millénaire avant notre ère, suivie de celle du bronze aux 3e – 2e millénaires acn. L’adoption de ces technologies donnera naissance à de nouvelles structures économiques et sociétales reflétant une manière de penser le monde en constante évolution.

 

Surse: 

https://www.mnir.ro/index.php/muzeul-national-de-istorie-a-romaniei-si-institutul-cultural-roman-anunta-deschiderea-expozitiei-originile-europei-civilizatii-preistorice-intre-carpati-si-dunarea-de-jos-cea-de-a/?fbclid=IwAR1KVwEYEYH3ffmkiVS7RrSEo9Zm1BjqPpBuDzzPrJ-kCtQEtro-B07ClFo

https://www.facebook.com/MNIRpage/videos/887098901685114/?q=MNIR&epa=SEARCH_BOX

https://adevarul.ro/cultura/istorie/450-exponate-30-muzee-romania-arata-originile-europei-celebrul-grand-curtius-liege-1_5dc5190d5163ec4271cca128/index.html

https://www.grandcurtius.be/fr/actualites/exposition/racines-les-civilisations-du-bas-danube-europalia-romania?fbclid=IwAR3Rcg9nGAe0cEAyCFJ4uJQBj0YjnNCDYbeheFnE9GTlyydGiB1nIVkkITM

 

 

Citeşte mai departe ...

"MUZEUL VIRTUAL AL UNIRII" - www.mvu.ro, proiect digital în care MCDR este partener

Detalii Eveniment :

  • Data :
  • Locatia :  www.mvu.ro
  • M.C.D.R.

 

 

În calitate de partener, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, sub egida Consiliului Judeţean Hunedoara, are bucuria de a anunţa lansarea unui proiect deosebit – Muzeul Virtual al Unirii. 

Site-ul, accesibil la pagina de web www.mvu.ro, a fost prezentat în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc miercuri, 21 noiembrie 2018, ora 11:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, București, în Sala Lapidarium.

În anul celebrării Centenarului Desăvârșirii Unității Naționale, proiectul Muzeul Virtual al Unirii, finanțat de către Ministerul Culturii și Identității Naționale prin programul Centenar, este coordonat de către Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), în parteneriat cu: Arhivele Naționale ale României, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Muzeul Național de Istorie al Moldovei (Chișinău, Republica Moldova), Muzeul Național Cotroceni, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (Cluj), Muzeul Național de Artă al României, Complexul Muzeal Național Moldova (Iași), Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic (Muzeul de Istorie și Cultură a Evreilor din România), Muzeul Național Militar „Ferdinand I”, Muzeul Brăilei „Carol I”, Muzeul de Artă din Craiova, Muzeul Bucovinei (Suceava), Complexul Național Muzeal ,,Curtea Domnească” din Târgoviște, Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, Muzeul Național Peleș (Sinaia), Muzeul Județean Buzău, Muzeul Nordului Darabani, Muzeul Vrancei (Focșani), Muzeul „Octavian Goga” (Cluj), Complexul Muzeal Județean Neamț, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova (Ploiești), Muzeul Țării Crișurilor (Oradea), Muzeul Civilizației Dacice și Romane (Deva), Muzeul Național al Banatului (Timișoara), Muzeul Județean de Istorie (Brașov), Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță (Caransebeș).

Proiectul conține imagini și documente ale mărturiilor păstrate în instituțiile partenere, dar și în colecții private, precum arhiva Eugeniei Cadariu Bormioli, strănepoata fruntașului ardelean Ștefan Cicio-Pop, construind, astfel, o valoroasă bază de date, disponibilă online.

Mărturiile Unirii sunt variate, multe dintre acestea fiind puțin cunoscute de către publicul larg: ziare, fotografii, scrisori, cărți, jurnale, aparate de fotografiat; steaguri, piese de mobilier și îmbrăcăminte, obiecte personale ale participanților la acest mare eveniment istoric precum ceasuri, inele, timbre, tablouri, decorații, medalii, brevete, hărți, ce conturează istoriile unirii cu România a Basarabiei (27 martie 1918), Bucovinei (15/28 noiembrie 1918), Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului, la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia.

Site-ul prezintă cu ajutorul textelor și imaginilor istoriile orașelor Unirii – Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia – , prezintă fruntașii Unirii – basarabeni, bucovineni, ardeleni, regățeni – și destinul lor tragic de după 1945, când au fost exterminați, având ca „vină” făurirea României Mari.

Muzeul Virtual al Unirii a unit prin istorii și imagini, instituțiile culturale din România în Anul Centenarului, și va fi disponibil la adresa www.mvu.ro începând cu data lansării acestuia.

În cadrul evenimentului au luat cuvântul: dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu – Director general al Muzeului Naţional de Istorie a României, dr. Cornel Constantin Ilie, director adjunct al MNIR, dr. Cristina Păiușan, cercetător în cadrul muzeului, precum și reprezentanți ai instituțiilor care au contribuit la realizarea acestui proiect.

*  *  * 

Proiectul Muzeu Virtual al Unirii este o platformă online care adună mărturii istorice din întreaga țară: fotografii, cărți poștale, documente, obiecte variate legate de anul 1918, de Marea Unire.

Pornind de la negocierile, preliminariile, acțiunile întreprinse de personalitățile din Regatul Român și de cele din Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, dar și de cele de la Paris, Viena, Budapesta, vom contura istoriile unirii cu România a Basarabiei (27 martie 1918), Bucovinei (15/28 noiembrie 1918) și Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului – Alba Iulia 1 decembrie 1918, cu ajutorul imaginilor: documente și fotografii păstrate de acum 100 de ani.

Muzeu Virtual al Unirii reprezintă o bază de date accesibilă, cuprinzând: ziare, fotografii, scrisori, cărți, jurnale, corespondență, aparate de fotografiat; steaguri, tablouri, piese de mobilier și îmbrăcăminte, obiecte personale ale participanților: ceasuri, inele, ochelari, penițe etc.

Proiectul narează, cu ajutorul textelor și imaginilor, istoriile orașelor Unirii: Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia, prezintă fruntașii Unirii: basarabeni, bucovineni, ardeleni, regățeni, destinul lor tragic de după 1945, când au fost exterminați pentru „vina” că au făcut România Mare.

Secțiunile „Memorabilia” cu subsecțiunile „Marele Război” și „Marea Unire” și „România Întregită”, cuprind fișele complete ale obiectelor ce sunt realizate de specialiștii fiecărei instituții participante, care conțin informații interesante și utile atât pentru istorici, cât și pentru publicul larg.

Muzeu Virtual al Unirii este un proiect necesar pentru informarea și cunoașterea unui moment esențial al istoriei României – Marea Unire. Mediul online fiind unul dinamic, apariția www.muv.ro, permanent deschis publicului larg atât din țară, cât și din diaspora, va face mult mai accesibile piesele muzeelor participante la proiect, documentele din Arhivele Naționale ale României și de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, mărturiile urmașilor Unirii, va aduce un număr mai mare de vizitatori și va apropia publicul tânăr de istoria României și a Marii Uniri.

Partener media al acestui proiect este revista Magazin Istoric. 

Surse:

www.mvu.ro

https://www.facebook.com/Muzeul-Virtual-al-Unirii-1425636940903031/

https://www.facebook.com/search/top/?q=muzeul%20virtual%20al%20unirii&epa=SEARCH_BOX

http://stiri.tvr.ro/a-fost-lansat-muzeul-virtual-al-unirii_838552.html#view

https://cronicaromana.net/2018/11/19/mnir-lanseaza-proiectul-digital-dedicat-centenarului-desavarsirii-unitatii-nationale-muzeul-virtual-al-unirii/

http://promenada-culturala.ro/lansarea-proiectului-digital-muzeul-virtual-al-unirii-la-mnir/

http://ziarullumina.ro/muzeul-virtual-al-unirii-139311.html

https://www.dcnews.ro/muzeul-virtual-al-unirii-lansare-miercuri-21-noiembrie_624478.html

https://www.mediafax.ro/cultura-media/muzeul-national-de-istorie-a-romaniei-din-bucuresti-lanseaza-muzeul-virtual-al-unirii-17670195

Secţia de Marketing şi Relaţii cu Publicul

Citeşte mai departe ...
Abonează-te la acest feed RSS