Secția de Istorie și Artă

Înființarea muzeului s-a concretizat ca o inițiativă a societății civile, pe fondul creșterii interesului pentru trecutul istoric în întreaga Europă, implicit și în Transilvania, într-o perioadă de pionierat. Înființarea muzeului devean se înscrie printre primele demersuri ardelene ale acestui trend (Muzeul Brukenthal - 1817, Muzeul de Istorie din Cluj - 1859, astăzi Muzeul de Istorie a Transilvaniei, Muzeul din Alba Iulia - 1886, astăzi Muzeul Național al Unirii). De la început, colecţiile au fost structurate pe trei domenii: istorie, ştiinţele naturii şi etnografie. Îmbogăţirea şi diversificarea lor au impus reorganizări, fiind înființate noi departamente.

Astăzi, Secția de Istorie și Artă Deva depozitează, păstrează și expune piese din colecțiile de istorie modernă, istorie contemporană, artă plastică și are în subordine Complexul de monumente de la Țebea, Casa-muzeu Avram Iancu de la Baia de Criș, Expoziția de istorie locală și etnografie din Brad și Complexul memorial Aurel Vlaicu. 

* * * 

COLECŢIA DE ARTĂ din cadrul SECŢIEI DE ISTORIE ŞI ARTĂ

 

Secția de Artă a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva a fuzionat cu Secția de Istorie în anul 2007.

Patrimoniul Secţiei de Artă, constituit prin donaţii, transferuri şi achiziţii, numără astăzi aproximativ 1553 de piese. Cuprinde colecţia de pictură, colecția de grafică, colecţia de sculptură și colecţia de artă decorativă. Piesele au ajuns în patrimoniul muzeului prin transfer, achiziții sau donații.

Colecția de pictură cuprinde 800 de tablouri realizate în ulei sau tempera pe pânză sau carton, o operă valoroasă datează din secolul XVIII (Închinarea magilor – Domenico Zampieri) (Fig. 1)

Ponderea cea mai mare o au lucrările de artă contemporană, urmate de icoanele pe lemn și sticlă (Nicula, Laz) (Fig. 2)

Colecția de grafică are 283 desene și gravuri. O mare parte dintre lucrări provin din donația familiei graficianului Marcel Olinescu, cu operele artistului (Fig. 3) precum și lucrări semnate de artisti hunedoreni ai secolului XX ( Bâtcă, Tellman, Fazakas).

Colecția de Artă Decorativă are 432 de piese: ceramică, sticlărie, piese de mobilier, ceasuri, obiecte de metal. Piesele sunt de uz cotidian sau au rol decorativ. Se remarcă vasele realizate în cadrul manufacturii de faianţă fină de la Batiz (Hunedoara)(Fig. 4). Atelierul batizian a funcţionat între anii 1805-1865 fiind condus de familia D᾽André.

Mobilierul este eclectic, sunt prezente mai multe stiluri: Masa ovală, cu picioare „gât de lebădă” în stil Biedermeier – mijl. sec. XIX; Scaunele – Stil ALTDEUTCH – sf.sec XIX (aprox.1890) – încep. sec. XX. Doua bufete mari din lemn de stejar, strunjit, stil Altdeutch, cu placă de marmură(Fig. 5). Oglinda cu jardiniera, din lemn sculptat cu motive fitomorfe, stil SECESSION (aprox. 1900).

În colecţia de sculptură a MCDR se află 38 lucrări, realizate de artisti plastici contemporani. Lucrările sunt executate în rodebosse, de mărimi reduse, în lemn, piatră, marmura, lut, bronz (Fig. 6)

Un număr de 22 de bunuri culturale mobile cu semnificație artistică, aflate în patrimoniul MCDR au fost clasate în patrimoniul cultural național mobil, în categoria juridică Fond. Dintre acestea:

Iancu de Hunedoara - Pataky Laszlo, pictură de șevalet, realizată pe suport textil, de dimensiuni mari, datata 1896. Compoziția monumentală tratează o scenă istorică care îl prezintă pe Iancu de Hunedoara în fruntea armatei sale. În plan secundar se profilează Castelul Corvinilor (Fig. 7).

Portretul lui Aurel Vlad - Jacques Maroger, pictură de șevalet, școală franceză, ulei pe pânză, datata începutul sec.XX (Fig. 8)

Portret de bărbat (Gh. Dănilă)- Kovary Endre, pictură de șevalet, școală românească, ulei pe pânză, datată 1905 (Fig. 9)

Colecția de artă cuprinde și lucrări semnate de mari artiști ai picturii românești:

  • Henry Catargi – Drum la Câmpulung (Fig. 10)
  • Aurel Ciupe – Pădurea Hoia
  • Dumitru Ghiață – Flori de camp (Fig. 11)
  • Corneliu Baba – Maternitate (Fig. 12)
  • Eustațiu Stoenescu – Portret de femeie

O mică parte a colecţiei de artă este poate fi văzută în expoziţia permanentă din Castelul Magna Curia:Tradiție și continuitate la muzeul devean.

În spațiul destinat artelor plastice din Castelul Magna Curia, sunt organizate expoziții temporare și itinerante, semnate de artiști consacrați sau aflați la început de drum.

Citeşte mai departe ...

Secția de Marketing și Relații cu Publicul

Înființată în ianuarie 1994, Secţia de Relaţii cu Publicul (astăzi Secţia de Marketing şi Relaţii cu Publicul) se numără printre primele de acest tip din muzeele românești. Specialitate recentă în muzeele din România anilor ’90, a fost adoptată imediat de muzeul devean a cărui conducere de atunci avea o largă deschidere spre nou. În anul 1996, prin noi angajări, numărul membrilor secţiei a crescut iar prin specialitățile acestora activitățile desfășurate s-au diversificat.

Astfel, secţia s-a axat pe organizarea de activități științifice (simpozioane, conferințe, mese rotunde, prelegeri), evenimente cultural-artistice, activități educative și de pedagogie muzeală, activități de marketing, de sondare a publicului vizitator, activități expoziționale, comunicare permanentă cu mass-media și popularizare a tuturor acțiunilor muzeului. Lărgirea ariilor de activități muzeale au condus indubitabil și la diversificarea ofertelor muzeale. Activitatea de cercetare științifică s-a împletit armonios cu cea de relaționare în plan cultural, artistic și educativ cu publicul vizitator, muzeul urmărind ca prin activitățile sale să satisfacă cerințele tot mai complexe ale acestuia, nevoia de cultură și informare a categoriilor de public tot mai diverse, precum și atragerea de noi categorii spre instituția muzeală.

În acest sens, muzeul devean a organizat evenimente în care interacționarea public-specialiști de muzeu să fie tot mai activă și mai atractivă, adresându-se în aceeași măsură persoanelor tinere, adulte, familiilor și copiilor. Întreaga activitate a secţiei se îndreaptă spre publicul vizitator, dar și spre personalul propriu, prin colaborarea permanentă la organizarea tuturor evenimentelor desfășurate de sau în muzeu. De asemenea, colaborarea cu mass-media urmărește atât promovarea activității instituției muzeale, cât și construirea unei imagini cât mai solide care să confere credibilitate și calitate actului muzeal desfășurat.

Citeşte mai departe ...

Restaurare, Investigaţii și Conservare

Bazele activităţii de restaurare în cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane au fost puse în anul 1994 prin înfiinţarea unui laborator ce a cuprins încă de la început specializările: restaurare metal, ceramică-sticlă-porţelan, carte veche-document, ulterior adăugându-se un specialist pe investigaţii fizico-chimice. În momentul de faţă la Secţia de Restaurare, Investigaţii, Conservare îşi desfăşoară activitatea restauratori acreditaţi ca experţi de către Ministerul Culturii şi Cultelor, restauratori atestaţi, desenatori, referenţi de specialitate şi conservatori atestaţi.

Într-un efort permanent de retrăire a istoriei, restaurarea ocupă un loc aparte, ea punându-i permanent alături de cercetători, istorici, istorici de artă, artişti, pe restauratori, arhitecţi, muzeografi şi chimişti, oameni dăruiţi total acestei munci migăloase de reconstituire a unor universuri pierdute şi de aducere în contemporaneitate a unor fapte de viaţă şi de civilizaţie.

Constituit ca un domeniu de sine stătător, activitatea de conservare şi restaurare este inseparabilă de alte activităţi muzeistice fiind totodată şi una din căile de pătrundere a noului sub aspectul ultimelor cuceriri știinţifice şi tehnologice.

În paralel cu activitatea de restaurare-conservare, specialiştii laboratorului desfăşoară şi o laborioasă activitate ştiinţifică, participând la sesiuni de comunicări, simpozioane si expoziţii, toate acestea fiind concretizate în publicaţii de specialitate.

Prin caracterul său profund știinţific, complex şi interdisciplinar activitatea de restaurare încearcă să ţină în viaţă, să resusciteze o capodoperă sau chiar un obiect umil, dar care are valenţe sociale şi implicit umane, fiind astfel o punte între trecut, prezent şi viitor. Nenumărate obiecte din patrimoniul naţional au fost astfel salvate de la degradare sau distrugere şi expuse pentru a fi admirate de publicul larg.

Piesele pe suport metalic restaurate si conservate sunt în cea mai mare proporţie piese arheologice (dacice si romane) provenind din cercetările sistematice din judeţ (zona cetăţilor din Munţii Orăştiei, Cetatea Devei, etc.) sau din săpături de salvare, dar şi podoabe sau obiecte de artă decorativă de epoca medievală şi modernă.

Patrimoniul arheologic ceramic prelucrat în cadrul laboratorului nostru este concretizat în numeroase obiecte întregi, profile, fragmente reprezentative. O mare diversitate de piese degradate si deteriorate pornind de la ceramica grosieră preistorică la cea de lux de Batiz, de la sticla arheologică materializată în recipienţi pentru esenţe la cristalul de Bohemia au fost supuse unor tratamente pentru stoparea proceselor de degradare, stabilizare și redarea aspectului estetic necesar expunerii în cadrul muzeal.

În laboratorul nostru se restaurează, de asemenea, cărţi şi documente păstrate în biblioteca muzeului devean. Amintim o Evanghelie de secol XVI, Carte românească de învăţătură (Iaşi, 1643) ori manuale româneşti de secol XIX.

În anul 2013 Laboratorul de Restaurare, Investigaţii, Conservare Deva obţine autorizaţia de funcţionare nr. 58 din data de 29.01.2013, eliberată conform prevederilor Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi documentaţiei înregistrate la Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional cu nr.4805/PATRIMONIU/11.12.2012. Conform acestui document, Laboratorul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane are condiţii materiale şi capacitate profesională pentru a desfăşura activităţi de conservare curativă şi restaurare ceramică, sticlă, porţelan; conservare curativă şi restaurare metal; conservare curativă şi restaurare corp carte veche, document.

Citeşte mai departe ...
Abonează-te la acest feed RSS