Achiziție directă Manechin CAL talie medie

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, prin prezenta anunţă intenţia de a achiziţiona un Manechin CAL talie medie (max. 1.65 m cu elemente naturale, coamă, coadă de culoare alb sau negru) – 1 buc. şi Manechin uman maleabil, înălţime maximă 1,60 m, cu structură solidă de rasă caucaziană – 1 buc.

Menţionăm că cele de mai sus ne sunt necesare pentru creşterea nivelului ştiinţific al expoziţiei de la Muzeul de Arheologie Sarmizegetusa, având în vedere finanţarea asigurată în cadrul proiectului „Centru pentru valorificarea proiectelor cultural – ştiinţifice în arheologie (CERES)”.

Citeşte mai departe ...

Exponatul lunii Decembrie

Detalii Eveniment :

  • Data: - -
  • Locatia :1 Decembrie, Nr. 39
  • M.C.D.R.

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de 1 decembrie 2016, o piesă în cadrul acţiunii intitulate „Exponatul lunii”, piesă ce poate fi admirată în spaţiul situat la intrarea în Palatul Magna Curia.

Exponatul lunii decembrie 2016 face parte din colecția de Etnografie și Artă Populară a secției din Orăștie a Muzeului Civilizației Dacice și Romane, fiind reprezentat de o cătrință, clasată în categoria tezaur, ce provine din satul Vaidei, comuna Romos, Județul Hunedoara.


Piesă rară, cu valoare de marcă pentru costumul femeiesc de sărbătoare din zona Orăştiei prin tipul de compoziţie decorativă şi categoriile de motive, a fost realizată în gospodărie, în primul sfert al secolului XIX-lea. Decorul este amplasat pe toată suprafaţa în grupaje succesive de vărgi transversale diferenţiate compoziţional: simple şi cu alesături. În treimea superioară şi la poale sunt plasate simetric câte un grup de câte trei registre – unul lat flancat de două mai înguste.

Franjurii au rol decorativ, iar dintre motivele ornamentale amintim vărgi simple, vărgi cu „zimţi”, vărgi cu „scăriţe” oblice, romburi, „X” – uri, romburi cu coarnele berbecului, „V” – uri culcate. Cromatica este constituită din motive cu roşu, galben, albastru, alb, și negru, toate amplasate pe fond alb. Foarte interesant este faptul că în cromatica compoziţiei decorative apare tricolorul românesc.

Citeşte mai departe ...

Ardeu Cetăţuie, comuna Balşa, judeţul Hunedoara

Unul dintre monumentele mai puţin cunoscute din judeţul Hunedoara este „Cetăţuia”. Dealul „Cetăţuie” sau „Cetăţeaua” este situat pe teritoriul administrativ al satului Ardeu, com. Balşa, judeţul Hunedoara, pe partea stângă a drumului judeţean DJ 705: Geoagiu – Balşa – Almaş – Zlatna.

Situl arheologic (Cod LMI/cod RAN: HD-I-s-A-03151.01/87870.01) cuprinde această înălţime (altitudine maximă 450 m), la care se adaugă „Dealul Judelui”, platou aflat la poalele „Cetăţuii”, precum şi zonele joase, situate la baza dealului, spre sud, până pe malul Văii Ardeului, în locul numit „Gura Cheilor”. La nord şi pe toată latura de vest, dealul este despărţit de înălţimea numită „Cornet”, prin „Cheile Ardeului” – un culoar strâmt, mărginit de pereţi înalţi.

Fig. 1: Principalele elemente componente ale sitului (foto Z. Czajlik 2013).

Descoperirea şi debutul cercetărilor pe suprafaţa acestui sit se datorează primului director al muzeului din Deva: Téglás Gábor, care la sfârşitul secolului al XIX-lea, a desfăşurat o activitate arheologică intensă.

Fig. 2: Téglas Gábor, imagine de la începutul secolului XX. Imagine preluată de la adresa: http://www.replicahd.ro/?p=8786, vizitată în 26 august 2016.

Cele mai vechi urme de locuire aparţin purtătorilor culturii Bodrogkerestur, însă ulterior, a fost locuit de comunităţile Coţofeni şi mai apoi în epoca bronzului, şi prima epocă a fierului când noi comunităţi umane s-au aşezat la poalele dealului şi pe unele dintre terase. În epoca Regatului Dac pe culmea dealului a fost construită o cetate. Prin cercetările arheologice realizate în perioada 2001 – 2015 au fost identificate elemente ale fortificaţiei (zid din piatră locală lipită cu lut), urmele mai multor locuinţe, ale unui „turn locuinţă” (palatul nobilului dac) precum ale unui atelier.

Fig. 3, Fig. 4, Fig. 5: Imagini din timpul cercetărilor arheologice

Fig. 6, Fig. 7: Zidul palatului nobilului dac a fost construit în tehnica specifică lumii elenistice

Debutul fortificaţiei dacice poate fi plasat în prima parte a secolului I î. Chr. iar sfârşitul în timpul războaielor cu romanii, la începutul secolului al doilea. Pe terasele aflate pe versantul sudic au fost sondate locuinţe aparţinând unei aşezări contemporane cu fortificaţia.

Fig 8: Zar din corn de cerb descoperit la Ardeu

Fig. 9: Verigă din bronz descoperită la Ardeu

Fig. 10: Pafta din fier placată cu bronz

Sporadic apar şi obiecte datând din perioada provinciei Dacia, iar din secolul al IV-lea numărul pieselor este mai mare, însă pentru acest orizont cronologic nu au fost identificate complexe.

Din evul mediu provin o serie de materiale din metal şi ceramică, ce pot fi datate în secolele X-XI, precum şi altele, în secolele XV-XVI. În partea sudică a platoului superior au fost identificate şi urmele unei fortificaţii cu zid din piatră legată cu mortar, ale cărei dimensiuni nu le putem estima în acest stadiu al cercetărilor.

Cercetările au avut un caracter de ”șantier școală” pe parcursul mai multor campanii. Studenți ai Universității ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia (2002-2003) și ai Universității de Vest din Timișoara (2015, 2016) și-au format deprinderi de bază pentru meseria de arheolog, pe situl de la Ardeu.

Fig. 11, Fig. 12: Activități didactice cu studenții Universității de Vest din Timișoara

Popularizarea sitului în media scrisă, citită, vorbită, la televiziune și în mediul online a condus la creșterea numărului vizitatorilor.

Fig. 13, Fig. 14: Vizitatori pe situl arheologic Ardeu-Cetățuie

Amplasarea unor panouri explicative de către Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva a sporit atractivitatea sitului.

Fig. 15, Fig. 16: Panouri explicative la Ardeu

Citeşte mai departe ...
Abonează-te la acest feed RSS