POTIR DE CERAMICĂ FINĂ DE BATIZ în cadrul rubricii PIESE REPREZENTATIVE DIN COLECȚIILE MUZEULUI CIVILIZAȚIEI DACICE ȘI ROMANE din DEVA

Detalii Eveniment :

  • Data :
  • Locatia : MCDR are sediul în Deva, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R.

 

 

 

COMUNICAT

 

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva prezintă un alt exponat virtual, în cadrul rubricii: PIESE REPREZENTATIVE DIN COLECȚIILE MUZEULUI CIVILIZAȚIEI DACICE ȘI ROMANE din DEVA.

Exponatul de astăzi este o piesă deosebită aflată în patrimoniul Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva și este prezentat de către dr. Diana Loredana Pantea, muzeograf, Secția Istorie și Artă a instituției.

 

Potir de ceramică fină de Batiz

Potirul de ceramică fină de Batiz face parte din Colecţia de Artă Decorativă a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva (nr. inv. 42732). Piesa este marcată cu semnătura pictorului Rógan Károly şi anul execuţiei este parţial lizibil. Prezintă lăţimea de 140 mm, diametrul bazei fiind de 85 mm şi diametrul gurii de 105 mm; corpul potirului este realizat prin turnare din faianţă fină şi este glazurat cu smalţ lucios. Este o piesă de excepţională valoare artistică a manufacturii de Batiz, lucrată dintr-un amestec de argilă albă şi galbenă care îi conferă culoarea ivoire, cu smalţ omogen şi lucios, într-o formă simplă şi elegantă, preluată din argintăria transilvăneană a secolului al XVII- lea.        Corpul piesei are formă de cupă cu buza evazată şi uşor răsfrântă. Piciorul potirului se prelungeşte din cupă, trecerea făcându-se printr-un nodus. Forma cilindrică a piciorului se evazează spre bază formând talpa şi prezintă un decor liniar şi figurativ redând două scene simbolice, religioase. Decorul în albastru de cobalt nuanţat foloseşte registrul ornamental al motivelor creştine şi este executat cu multă fineţe şi sensibilitate de artistul decorator Rógan Károly.

Piesa de colecţie poate fi admirată în ambianţa creată special pentru expoziţia <<Ceramica fină de Batiz din patrimoniul muzeului din Deva>> şi redă un personaj masculin întruchipându-l pe Iisus Hristos. Pictată în albatru cobalt, figura înfăţişează bustul Mântuitorului cu aură şi coroană de spini, cu privirea fixată spre vizitator şi mantia înfăşurată peste umărul drept, purtând o ramură de măslin pentru pace şi semnul crucii în semn de mântuire. În plan secund se observă o flamură pe care este menţionat <<VIR DOLORUM>>. Cealaltă pictură îmbină mai multe simboluri ale credinţei creştine: porumbelul care se înalţă pacificator deasupra inimii sacre cu cruce – simbol întâlnit la catolici, ce reprezintă nemărginita iubire a lui Iisus pentru credincioşi. Scena este încadrată de doi heruvimi cu chip uman şi cu aripi desfăcute. Potirul a fost executat în stil Neobaroc datând din a-IIa perioadă de producţie a manufacturii de la Batiz.

Manufactura de ceramică fină de la Batiz

La începutul secolului al XIX-lea la Batiz au apărut primele semne ale unei activități industriale, aici fiind produse, timp de mai bine de o jumătate de secol, vase de ceramică fină de calitate superioară. Începuturile manufacturii de la Batiz se leagă de numele meșterului Georg D’André (? – 1847), originar din orașul Triest, și de cel al baronului József Nalátzy (1748-1822), două personalități remarcabile, cu spirit vizionar și întreprinzător, pasionați ai progresului, a căror colaborare a început în anul 1805. Atelierul batizian a funcționat între anii 1805-1865 și a fost condus de familia D’André.

În cadrul evoluției manufacturii de Batiz distingem trei etape. În prima etapă erau realizate vasele galbene, cu materia primă şi emailul bine lucrate, între care se remarcă piese precum farfurii, tăvi, fructiere cu modele ajurate, fiind elaborată şi varianta tehnologică a realizării vaselor de culoare roşie.

Cea de-a doua perioadă în care manufactura de Batiz și-a desfășurat activitatea, corespunde anilor 1820-1835. În această perioadă s-a urmărit producţia de calitate prin elaborarea tehnologiei vaselor de culoarea osului. Realizat liniar şi floral, în albastru de cobalt <<Buchetul vienez>> este motivul specific acestei perioade. În realizarea ceramicii şamotate intrau în componenţă următoarele materii: cuarţul măcinat şi feldplastul granular erau adăugate într-o pastă argiloasă-micacee, calcitică şi criptocristalină. Calcinarea pastei se realiza la temperaturi de 9500 C rezultând un produs vitrificat, uşor şi gălbui.

Între anii 1835-1848, perioadă corespunzătoare celei de-a treia etape, pe lângă vasele de uz casnic, manufactura de Batiz a început să producă şi piese cu caracter decorativ. Piesele erau realizate din smalţ negru, în nuanţe întunecate de gri petrol, trecând prin brun, la negru intens, unele dintre ele prezentând şi decor auriu sau argintiu.

Astfel de decoruri erau pictate pe suprafaţa smalţului negru strălucitor cu flori aurii şi argintii, şi redau o estetică specifică manufacturii de la Batiz. Datorită acestei caracteristici ornamentale realizate în aur şi argint, ceramica cu smalţ negru de Batiz, rivaliza cu alte produse ale vremii, realizate din argint şi porţelan, şi s-a bucurat de deosebită popularitate, deoarece a satisfăcut şi cele mai pretenţioase cerinţe ale marii burghezii şi ale nobilimii, bucurându-se de aprecieri, la nivel calitativ – superior, alături de argintăria şi porţelanul scump de import, din străinătate.

Piesele de ceramică ale manufacturii de Batiz trebuiau să corespundă regulii de aur a unităţii dintre material, formă şi stil. Produsele lui Franz D’André aduceau faimă și apreciere la expoziţii de artă decorativă din Viena şi Pesta. El era unul dintre cei mai timpurii experimentatori din întreaga monarhie, cunoscut pentru aptitudinile sale în chimia practică, smalţurile şi amestecurile de pastă pe care le-a descoperit.

Batizul a reușit să producă porţelan exclusiv din materii prime autohtone, exploatate din apropierea localității în care funcționa manufactura.

Meritul pionieratului în producţia autohtonă de porțelan rămâne legat de numele meșterilor Georg și Franz D’André, de cel al proprietarului József Nalátzy, și se poate afirma că manufactura de la Batiz a constituit un început al industriei locale din Hunedoara” relatează dr. Diana Loredana Pantea.

 

Bibliografie:

M. Bunta, P.Gyulai, Batiz-Monografia manufacturii de faianţă fină, Întreprinderea Poligrafică, Cluj, 1971;

Nikolaus Rudolf Pilly, A fost odată în Batiz…, Editura Karina, 2019;

Judith Miller, O abordare mai detaliată a antichităţilor, 2000.

 

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva vă invită să vizionați exponatul de astăzi, în mediul virtual, pe pagina de facebook a muzeului https://www.facebook.com/MCDRDeva/ și pe site-ul instituției www.mcdr.ro. Deasemenea exponatul poate fi văzut și în cadrul expoziției <<Ceramica fină de Batiz din patrimoniul muzeului din Deva>>.

 

Secția de Marketing și Relații cu Publicul

 

 

  

Citeşte mai departe ...

POTIR DE CERAMICĂ FINĂ DE BATIZ în cadrul rubricii PIESE REPREZENTATIVE DIN COLECȚIILE MUZEULUI CIVILIZAȚIEI DACICE ȘI ROMANE din DEVA

Detalii Eveniment :

  • Data :
  • Locatia : MCDR are sediul în Deva, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R.

 

 

 

COMUNICAT

 

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva prezintă un alt exponat virtual, în cadrul rubricii: PIESE REPREZENTATIVE DIN COLECȚIILE MUZEULUI CIVILIZAȚIEI DACICE ȘI ROMANE din DEVA.

Exponatul de astăzi este o piesă deosebită aflată în patrimoniul Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva și este prezentat de către dr. Diana Loredana Pantea, muzeograf, Secția Istorie și Artă a instituției.

 

Potir de ceramică fină de Batiz

Potirul de ceramică fină de Batiz face parte din Colecţia de Artă Decorativă a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva (nr. inv. 42732). Piesa este marcată cu semnătura pictorului Rógan Károly şi anul execuţiei este parţial lizibil. Prezintă lăţimea de 140 mm, diametrul bazei fiind de 85 mm şi diametrul gurii de 105 mm; corpul potirului este realizat prin turnare din faianţă fină şi este glazurat cu smalţ lucios. Este o piesă de excepţională valoare artistică a manufacturii de Batiz, lucrată dintr-un amestec de argilă albă şi galbenă care îi conferă culoarea ivoire, cu smalţ omogen şi lucios, într-o formă simplă şi elegantă, preluată din argintăria transilvăneană a secolului al XVII- lea.        Corpul piesei are formă de cupă cu buza evazată şi uşor răsfrântă. Piciorul potirului se prelungeşte din cupă, trecerea făcându-se printr-un nodus. Forma cilindrică a piciorului se evazează spre bază formând talpa şi prezintă un decor liniar şi figurativ redând două scene simbolice, religioase. Decorul în albastru de cobalt nuanţat foloseşte registrul ornamental al motivelor creştine şi este executat cu multă fineţe şi sensibilitate de artistul decorator Rógan Károly.

Piesa de colecţie poate fi admirată în ambianţa creată special pentru expoziţia <<Ceramica fină de Batiz din patrimoniul muzeului din Deva>> şi redă un personaj masculin întruchipându-l pe Iisus Hristos. Pictată în albatru cobalt, figura înfăţişează bustul Mântuitorului cu aură şi coroană de spini, cu privirea fixată spre vizitator şi mantia înfăşurată peste umărul drept, purtând o ramură de măslin pentru pace şi semnul crucii în semn de mântuire. În plan secund se observă o flamură pe care este menţionat <<VIR DOLORUM>>. Cealaltă pictură îmbină mai multe simboluri ale credinţei creştine: porumbelul care se înalţă pacificator deasupra inimii sacre cu cruce – simbol întâlnit la catolici, ce reprezintă nemărginita iubire a lui Iisus pentru credincioşi. Scena este încadrată de doi heruvimi cu chip uman şi cu aripi desfăcute. Potirul a fost executat în stil Neobaroc datând din a-IIa perioadă de producţie a manufacturii de la Batiz.

Manufactura de ceramică fină de la Batiz

La începutul secolului al XIX-lea la Batiz au apărut primele semne ale unei activități industriale, aici fiind produse, timp de mai bine de o jumătate de secol, vase de ceramică fină de calitate superioară. Începuturile manufacturii de la Batiz se leagă de numele meșterului Georg D’André (? – 1847), originar din orașul Triest, și de cel al baronului József Nalátzy (1748-1822), două personalități remarcabile, cu spirit vizionar și întreprinzător, pasionați ai progresului, a căror colaborare a început în anul 1805. Atelierul batizian a funcționat între anii 1805-1865 și a fost condus de familia D’André.

În cadrul evoluției manufacturii de Batiz distingem trei etape. În prima etapă erau realizate vasele galbene, cu materia primă şi emailul bine lucrate, între care se remarcă piese precum farfurii, tăvi, fructiere cu modele ajurate, fiind elaborată şi varianta tehnologică a realizării vaselor de culoare roşie.

Cea de-a doua perioadă în care manufactura de Batiz și-a desfășurat activitatea, corespunde anilor 1820-1835. În această perioadă s-a urmărit producţia de calitate prin elaborarea tehnologiei vaselor de culoarea osului. Realizat liniar şi floral, în albastru de cobalt <<Buchetul vienez>> este motivul specific acestei perioade. În realizarea ceramicii şamotate intrau în componenţă următoarele materii: cuarţul măcinat şi feldplastul granular erau adăugate într-o pastă argiloasă-micacee, calcitică şi criptocristalină. Calcinarea pastei se realiza la temperaturi de 9500 C rezultând un produs vitrificat, uşor şi gălbui.

Între anii 1835-1848, perioadă corespunzătoare celei de-a treia etape, pe lângă vasele de uz casnic, manufactura de Batiz a început să producă şi piese cu caracter decorativ. Piesele erau realizate din smalţ negru, în nuanţe întunecate de gri petrol, trecând prin brun, la negru intens, unele dintre ele prezentând şi decor auriu sau argintiu.

Astfel de decoruri erau pictate pe suprafaţa smalţului negru strălucitor cu flori aurii şi argintii, şi redau o estetică specifică manufacturii de la Batiz. Datorită acestei caracteristici ornamentale realizate în aur şi argint, ceramica cu smalţ negru de Batiz, rivaliza cu alte produse ale vremii, realizate din argint şi porţelan, şi s-a bucurat de deosebită popularitate, deoarece a satisfăcut şi cele mai pretenţioase cerinţe ale marii burghezii şi ale nobilimii, bucurându-se de aprecieri, la nivel calitativ – superior, alături de argintăria şi porţelanul scump de import, din străinătate.

Piesele de ceramică ale manufacturii de Batiz trebuiau să corespundă regulii de aur a unităţii dintre material, formă şi stil. Produsele lui Franz D’André aduceau faimă și apreciere la expoziţii de artă decorativă din Viena şi Pesta. El era unul dintre cei mai timpurii experimentatori din întreaga monarhie, cunoscut pentru aptitudinile sale în chimia practică, smalţurile şi amestecurile de pastă pe care le-a descoperit.

Batizul a reușit să producă porţelan exclusiv din materii prime autohtone, exploatate din apropierea localității în care funcționa manufactura.

Meritul pionieratului în producţia autohtonă de porțelan rămâne legat de numele meșterilor Georg și Franz D’André, de cel al proprietarului József Nalátzy, și se poate afirma că manufactura de la Batiz a constituit un început al industriei locale din Hunedoara” relatează dr. Diana Loredana Pantea.

 

Bibliografie:

M. Bunta, P.Gyulai, Batiz-Monografia manufacturii de faianţă fină, Întreprinderea Poligrafică, Cluj, 1971;

Nikolaus Rudolf Pilly, A fost odată în Batiz…, Editura Karina, 2019;

Judith Miller, O abordare mai detaliată a antichităţilor, 2000.

 

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva vă invită să vizionați exponatul de astăzi, în mediul virtual, pe pagina de facebook a muzeului https://www.facebook.com/MCDRDeva/ și pe site-ul instituției www.mcdr.ro. Deasemenea exponatul poate fi văzut și în cadrul expoziției <<Ceramica fină de Batiz din patrimoniul muzeului din Deva>>.

 

Secția de Marketing și Relații cu Publicul

 

 

  

Citeşte mai departe ...

Vernisajul expoziției de grafică umoristică: „MAGNA CaricatURIA” semnată Liviu Stănilă

 

Detalii Eveniment :

  • Data:
  • Locatia : Palatul Magna Curia - Deva, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R. 

 

 

COMUNICAT

 

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara vă invită miercuri, 23 septembrie 2020, ora 1800, să participați la vernisajul expoziției de grafică umoristică: „MAGNA CaricatURIA” semnată Liviu Stănilă. Vernisajul expoziției se va desfășura în curtea Palatului Magna Curia.

„Expoziția <<MAGNA CaricatURIA>> aduce în fața publicului un gen aparte al artelor vizuale, grafica umoristică, prin intermediul creației plastice a lui Liviu Stănilă.

Născut la Deva în 3 februarie 1962, Liviu Stănilă a debutat în revista <<Urzica>>, în anul 1986. A realizat ilustrație de carte pentru copii, a publicat cărți de umor grafic și a participat la numeroase expoziții și saloane de caricatură, colective și personale, în țară și în străinătate, obținând premii și trofee la concursuri și festivaluri de gen de pe mapamond. În prezent creează la Deva și profesează ca ilustrator de carte și caricaturist.

Expoziția reunește 60 de lucrări de umor grafic realizate de talentatul grafician devean. Tematica sa este variată și cuprinde un vast volum de idei și concepte personale, transpuse pe suportul grafic sub formă de pamflet politic, schiță umoristică și caricatură clasică. Graficianul se inspiră atât din rutina personală presărată cu anecdote, mondenități și intrigi, dar și din vastul folclor românesc cu numeroasele sale tradiții și obiceiuri, cât și din magazia de glume și poante a almanahului cotidian, din sfera politicului, cât și a altor domenii. În unele lucrări, artistul cu suflet de copil este pus pe năzbâtii, jucăuș și poznaș. Cu inițiativă și o bogată imaginație se folosește de acuarelă spre a reprezenta adevărurile și fețele ascunse ale unor situații și personaje, artistul reușind să surprindă pe suportul hârtiei, umorul de calitate, la superlativ, în cea mai pură stare.

Imaginile rezultate se regăsesc sub influența experiențelor trăite, în dialog cu universul exterior şi sunt tratate cu umor de către autor, în mod obiectiv, cu spirit liber, critic şi analitic, imaginile realizate ridicându-se la inteligența unei creații complexe. Iar de cele mai multe ori, brutalitatea sau visceralitatea covârșitoare a instantaneului umoristic din anumite scene, reprezintă răspunsul ironic și critica artistului asupra problematicii dezbătute. Sincopele spiritualității, dezastrele de pe urma poluării, tirania liderilor, psihopatia unor populații mecanizate, digitizarea, bitcoin-ul şi coronavirusul rezonează cu zbuciumul și frământările societății contemporane, iar artistul reușește să neutralizeze efectele dezastruoase ale acestor factori aducând un gram de umor pe metru pătrat” relatează curator muzeograf dr. Diana Loredana Pantea.

„Una dintre funcțiile muzeului este aceea de a educa, iar caricatura poate fi privită ca un instrument care facilitează educația, atât a adulților cât și a copiilor, descifrarea mesajului fiind un exercițiu cultural interesant. Caricaturile au însușirea de a atrage atenția, într-un mod amuzant, asupra unor situații sau asupra unor persoane, cărora li se exagerează intenționat trăsături sau caracteristici în scopul satirizării. Imaginea realizată prin acest gen de creație artistică reușește să combine umorul și simbolurile într-un desen simplu, care provoacă privitorul să facă analogii între situațiile de zi cu zi, evenimente, personaje, referințe culturale” relatează Georgeta Deju, șef serviciu, curator al expoziției.

Liviu Stănilă este apreciat de scriitorul și umoristul Cornel Udrea, drept „un caricaturist social, aplecat eminamente asupra cotidianului, selectând în respect față de meserie acele aspecte ce definesc rolul epic al artistului din cetate”, acesta situându-se „în partea de sus a clasamentului, volens-nolens, acolo unde se află toți grănicerii importanți ai caricaturii românești”.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 23 septembrie 2020 – 23 octombrie 2020 de marți până duminică, conform programului de vizitare a Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva.

 

 

Vă așteptăm cu drag!

 

Secția de Marketing și Relaţii cu Publicul

Citeşte mai departe ...

RESTAURAREA UNUI VAS APARȚINÂND EPOCII TÂRZII A BRONZULUI, DESCOPERIT PE ȘANTIERUL ARHEOLOGIC ABUCEA-AUTOSTRADA DEVA-LUGOJ, în Laboratorul de Restaurare, Investigaţii, Conservare al MCDR

Detalii Eveniment :

  • Data :
  • Locatia : MCDR are sediul în Deva, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R.

 

 

 

COMUNICAT

 

 

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva expune astăzi, online, o altă piesă restaurată în Laboratorul de Restaurare, Investigaţii, Conservare.

Prezentarea obiectului restaurat este realizată de către Carmen Burz, expert restaurator ceramică, Secția Restaurare, Investigaţii, Conservare a instituției muzeale.

 

<<Vasul prezentat a fost descoperit în urma săpăturilor efectuate pe șantierul arheologic Abucea-Autostrada Deva-Lugoj, în anul 2014 și aparține epocii târzii a bronzului.

Vasul este bitronconic, cu fundul drept şi buza răsfrântă spre exterior. Dimensiuni: H-17 cm, Df-9 cm, Dg-21cm, D max-22,5 cm. Face parte din categoria ceramicii semifine, cu conţinut de nisip şi pietricele mărunte. Arderea a fost făcută în mediu reducător, rezultând o culoare preponderent cenuşiu-negricioasă. În zona diametrului maxim are patru proeminenţe conice, orientate oblic în jos, aşezate echidistant. Decorul, realizat prin utilizarea canelurilor înguste este amplasat în această zonă şi la partea superioară a vasului. În zona diametrului maxim, canelurile sunt verticale, înşiruite orizontal de jur-împrejurul vasului, iar proeminenţele sunt marcate şi acoperite de caneluri arcuite. La partea superioară, se află o înlănţuire de arcade triple, iar mai sus, sub gura vasului, se află o succesiune de trei caneluri orizontale.

Cronologic, vasul face parte din olăria epocii târzii a bronzului şi aparţine orizontului cultural Susani-Simeria. Contextul descoperirii îl asociază cu un mic depozit compus din 13 brăţări din bronz, ce poate fi atribuit seriei Cincu-Suseni, respectiv Ha A1 (sec. XII a. Chr.).

În momentul intrării în laborator obiectul se afla în stare fragmentară cu depuneri vegetale și minerale datorate solului în care acesta a zăcut.

După o analiză amănunțită a acestuia și întocmirea documentației de restaurare, vasul bitronconic a intrat în fluxul tehnologic specific restaurării ceramicii, flux care presupune curățirea, asamblarea, completarea părților lipsă și finisarea obiectului>> relatează Carmen Burz.

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva vă invită să vizionați exponatul restaurat, propus astăzi, virtual, pe pagina de Facebook a muzeului: https://www.facebook.com/MCDRDeva/și pe site-ul instituției: www.mcdr.ro.

 

 

Secţia de Marketing şi Relaţii cu Publicul

 

 

 

http://mcdr.ro/sectii-si-compartimente/sectia-de-restaurare-investigatii-conservare

 

Citeşte mai departe ...
Abonează-te la acest feed RSS